EXCLUSIV  Franța, între Marseilleza răzvrătită și oda bucuriei europene

Claudia Țapardel / 06 mai 2017 / 17:41 Salveaza PDF Comentarii

Europarlamentara PSD Claudia Țapardel a scris, pentru DCNews, o analiză politică privind alegerile prezidențiale din Franța. Emmanuel Macron și Marine Le Pen sunt contracandidații. Duminică, 7 mai, francezii vor pune votul decisiv. 

Iată analiza politică scrisă de Claudia Țapardel: 

Cu doar câteva ore până la deschiderea secțiilor de votare din Franța, atmosfera care domnește la Paris precum și în celelalte capitale ale lumii este una marcată de incertitudine și scepticism.

Cele mai stranii alegeri din Europa ultimului deceniu

Cei doi candidați rămași în cursa pentru președinția franceză după votul din 23 aprilie, Emmanuel Macron și Marine le Pen, reprezentanții Mișcării En Marche și respectiv Partidului Frontul Național, se confruntă mâine în ceea ce putem numi una dintre cele mai importante - și deopotrivă - stranii alegeri din Europa ultimului deceniu.

Misiune dificilă

În primul rând, deși victorioși în primul tur, niciunul dintre cei doi nu a reușit să mobilizeze o majoritate a electoratului francez, iar procentajele lor adunate reprezintă mai puțin decât cele ale celor perdanți. Această particularitate este pe de o parte simptomul unei Franțe divizate și aflate în căutarea unei noi filosofii politice, dar înseamnă totodată și că cei doi candidați vor avea o misiune extrem de dificilă în a convinge milioane de francezi să iasă mâine la vot.

Exponenții anti-sistem

Poate cel mai important în aceste alegeri, atât Le Pen cât și Macron sunt exponenții unor curente și mișcări politice care se vor a fi anti-sistem, în ciuda eforturilor fiecăruia de a se poziția ca antiteza celuilalt. Succesul acestora este construit pe de o parte pe puterea mesajelor și a personalității lor, dar și pe eșecul partidelor tradiționale de a-și reprezenta votanții și principiile. 

Macron refuză stânga-dreapta și susține Franța europeană

Pe de o parte, candidatul Mișcării En Marche!, Emmanuel Macron, este reprezentantul unui nou tip de politică, care refuză să subscrie clivajului tradițional de tip stânga-dreapta și denunță lipsa de transparență a actualelor elite. Fostul ministru al economiei din cabinetul lui Francois Hollande mizează pe reconcilierea taberelor politice și este un susținător puternic al unei Franțe europene, cu un rol puternic pe piața unică, precum și pe scena globală.

Marine Le Pen pentru dezbinare

La polul opus, Marine Le Pen promovează naționalismul dezbinător, împrumutând în campania sa multe dintre artificiile retorice folosite de Nigel Farage în referendumul pentru Brexit, inclusiv frica față de imigranți și atitudinea pesimistă în privința viitorului UE. Ca și fostul lider al partidului UKIP, candidata Frontului Național a mizat pe voturile celor din zone care nu au ținut pasul cu ritmul globalizării și nici cu integrarea europeană, și pentru care multiculturalismul este un afront adus idealului francez.

Confruntare aprinsă

Această dihotomie a fost vizibilă și miercurea trecută în cadrul singurei dezbateri televizate dintre cele două tururi ale alegerilor, o confruntare pe care aș numi-o elegant aprinsă, dar și lipsită de anvergura prezidențială la care ne-am fi așteptat din partea unuia dintre cele mai importante state din Europa.

În timp ce Macron a mizat pe un optimism moderat și a susținut dimensiunea europeană a Franței, Le Pen a făcut uz de o strategie caracterizată prin identificarea de inamici, precum și de atacuri la persoană.

Temele de discuție au variat de la reforma pieței muncii și șomajul ridicat la controlul granițelor și lupta împotriva terorismului, toate ancorate în percepția că status quo-ul nu mai poate fi tolerat.

Macron sigur pe el față-n față cu o Le Pen teatrală

Am văzut un Macron sigur pe el - poate prea sigur pe alocuri - și cu lecțiile învățate față în față cu o Le Pen teatrală, mereu căutându-și argumentele în foile de pe masă.

Sondajele confirmă! 

Strategia candidatului En Marche! de a purta deja haina prezidențială pare să fi funcționat, sondajele din Franța dându-l pe acesta câștigător în confruntarea cu Le Pen. Dar faptul că un număr mare de francezi au considerat că prestația lui a fost mai bună nu înseamnă și că aceștia vor ieși duminică la vot.

Absența la vot, distrugătoare pentru Macron

Aceleași sondajele indică faptul că majoritatea celor care au votat cu Fillon și mai ales cu Melenchon intenționează să stea acasă în ziua alegerilor, ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă, mai ales pentru tabăra lui Macron. Precum în cazul Brexit sau al alegerilor din Statele Unite, absenteismul a fost factorul care a înclinat balanța către opțiunea câștigătoare.

***

Frexit

Ceea ce este cert - și în același timp îngrijorător - este că alegerile de mâine nu sunt doar despre Franța următorilor cinci ani, ci despre viitorul Uniunii Europene. Pe parcursul campaniei electorale, apartenența la familia europeană a fost un subiect recurent, fie din perspectiva pesimistă a lui Le Pen sau Melenchon, fie din cea din ce în ce mai nuanțată a lui Macron.

Unde se întâlnesc cei doi contracandidați rămași în cursă - și ne poate oferi tuturor un prilej de reflecție - este în convingerea că Uniunea Europeană are nevoie de o reformă profundă pentru a recâștiga încrederea cetățenilor săi.

În manifestul său, candidatul En Marche! propune deja câteva idei cu care pot să rezonez: accesul la educație, sănătate și beneficii sociale, precum și măsuri economice pentru stimularea competitivității și crearea de locuri de muncă. Rămâne însă de văzut în ce fel viziunea sa pentru o Uniune Europeană în slujba cetățenilor va putea contracara necrologul compus de Le Pen pe ritmul Marseillezei.

Certificatul de deces a 60 de ani de cooperare, progres și pace

Dacă Uniunea Europeană va putea supraviețui ieșirii Marii Britanii, o țară mofturoasă la regulile comunitare încă de la aderare, un posibil divorț de Franța ca urmare a unei victorii a lui Marine le Pen ar fi mai mult decât o lovitură de orgoliu. Ar fi certificatul de deces a 60 de ani de cooperare, progres și pace.

***

O nouă speranță, noi alegeri

Indiferent de rezultatul de mâine însă, jocurile politice nu sunt încă făcute până în iunie, când francezii sunt chemați la vot pentru alegerile parlamentare. Un președinte pe care îl cheamă Le Pen sau Macron va avea obligatoriu nevoie de susținerea politică din Assemblée Nationale, dar climatul politic volatil al ultimelor luni face ca orice pronostic să fie mai mult un pariu cu șansa.

În situația în care mișcarea En Marche!, născută acum un an, va reuși mai întâi să pună pe liste suficienți oameni pentru a asigura noului președinte Macron sprijinul necesar în mandatul său, iar mai apoi să livreze ceea ce a promis, atunci putem spera că Franța rămâne în nucleul dur al Uniunii Europene.  

În caz contrar, populiștii se vor întoarce cu patimă, iar Uniunea Europeană va începe să se clatine din ce în ce mai tare.

Pentru mâine, însă, ne rămâne să sperăm că sondajele făcute de francezi sunt mai precise decât cele din SUA sau Marea Britanie.

Nota redacției: Titlul și textul aparțin autoarei. Titlul de homepage, introducerea și intertitlurile aparțin redacției. 

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.22