Fie deciziile se iau pe repede înainte, sub imperiul emoției, fie subiectul este expediat unei comisii și apoi ”îngropat” în sertar, fiindcă s-au liniștit apele în mass-media. Rareori vedem o analiză la rece, o propunere legislativă făcută înainte ca o criză să apară, tocmai pentru a o preveni.
Crima de la Cenei, de pildă, aduce în discuție influența rețelelor sociale asupra minorilor. Vom vedea în ce măsură acestea au influențat comportamentul tinerilor criminali care au șocat România.
Cert este că Senatul a discutat și votat Legea majoratului digital în octombrie 2025. Jos pălăria pentru senatoarea Nicoleta Pauliuc, care a avut inițiativa. Proiectul de lege prevedea că minorii sub 16 ani pot accesa servicii online și își pot crea conturi personale numai cu acordul expres al părinților. Iar părinții pot solicita suspendarea, restricționarea sau radierea conturilor copiilor și pot cere eliminarea conținutului dăunător de pe platforme. Rețelele ar fi trebuit să impună filtre de vârstă, să verifice identitatea înainte de oferirea accesului și să blocheze publicitatea personalizată adresată copiilor.
Sunt argumente pro și contra. Vedem că auto-reglementarea nu funcționează, că algoritmii platformelor toarnă benzină pe foc, în loc să modereze emoțiile negative și e nevoie de o intervenție legislativă. Verificarea vârstei online este dificilă și poate fi evitată prin date false sau conturi false, spun criticii; platformele mici vor avea costuri prea mari și dificultăți tehnice în implementarea mecanismelor de control; legea poate crea o supra-protecție care nu dezvoltă responsabilitatea copiilor, deci mai eficientă decât interdicțiile ar fi educația digitală. Decizia aparține Parlamentului.
Din păcate, dezbaterea în Camera Deputaților nu a avut loc, astfel că, din nou, se va vota sub presiunea emoției, în urma unei drame.