Până marți, mai multe state membre ale UE urmează să aplice pentru noua schemă de împrumuturi propusă de Comisia Europeană — „Security Assistance Facility for Europe” (SAFE) — în valoare de 150 de miliarde de euro. Programul permite achiziția comună de armament, atât pentru sprijinirea Ucrainei, cât și pentru consolidarea industriei europene de apărare.
Potrivit Politico, Finlanda, Danemarca, Estonia, Lituania și Slovacia iau în calcul accesarea acestor fonduri. Alte state, precum Polonia, Cehia, Letonia, Bulgaria și Grecia, au confirmat deja că vor aplica.
Anunțul premierului Ilie Bolojan
România nu este menționată deloc în această analiză. Totuși, premierul Ilie Bolojan a menționat programul SAFE în cadrul conferinței de presă pe care a susținut-o astăzi, atunci când vorbea despre investiții, și a subliniat faptul că România va urmări trei direcții importante de finanțare, fără a menționa însă și Ucraina. Acesta nu a precizat nici suma care va fi solicitată de țara noastră.
"De asemenea, aceste investiții pot contribui la dezvoltarea industriei de apărare, o parte dintre ele fiind asigurate din împrumutul Comisiei Europene pe programul SAFE, așa cum este cunoscut. Lucrăm în această perioadă intens, toate ministere implicate în aceste proiecte, atât cele care sunt pe programul SAFE, dar și cele care sunt pe programul PNRR, pe de o parte să definitivăm listele de proiecte care ar urma să fie finanțate prin aceste programe și pe de altă parte să comunicăm cu Comisia Europeană pentru a clarifica condițiile în care putem să accesăm în maxim de avantaj pentru România aceste finanțări. Foarte probabil ca la sfârșitul zilei de astăzi să comunicăm Comisiei Europene propunerile pe care România le face pentru programul SAFE.
Țările care doresc să acceseze acest credit pentru apărare comunică Comisiei Europene lista de proiecte. În baza evaluării cererii de proiecte se va stabili un mecanism prin care cele 150 de miliarde care sunt contractate de UE să fie alocate pe țări. Din datele pe care le avem sunt cel puțin 20 de țări din UE care și-au exprimat intenția de a-și finanța cheltuielile pe apărare din această componentă, iar România este una dintre ele. Pachetul României va conține atât proiectele care țin strict de zona de apărare, care sunt propuse de MApN și urmează să fie definitivate, deci foarte probabil până în toamnă în baza discuțiilor cu Comisia Europeană, dar de asemenea propunem și proiecte de infrastructură militară civilă, deci cu funcționare mixtă, cum sunt coridoarele de de transport importante și având în vedere volumul mare de lucrări pe zona de de drumuri expres, cel puțin două proiecte care țin de zona de autostrăzi urmează să fie propuse în acest pachet. În funcție de analiza proiectelor care vor reveni României vom urmări cele trei direcții de finanțare importante: componenta de apărare cu acces pe dezvoltarea industriei naționale de apărare, componenta de infrastructură mare pe coridoare de mobilitate de tip autostrăzi și de asemenea componenta de concentrare logistică, spre exemplu Portul Constanța", a declarat Ilie Bolojan.
Germania, Suedia și Olanda ar putea să refuze împrumutul
Franța este, de asemenea, așteptată să participe, în timp ce Germania, Suedia și Olanda ar putea să refuze, scrie sursa citată. Totuși, chiar și țările care nu solicită împrumuturi pot beneficia de reduceri de costuri prin participarea la achiziții comune.
Contextul este unul delicat: europenii sunt presați să-și crească ajutorul militar pentru Ucraina, după ce președintele american Donald Trump a transmis semnale clare că nu va continua finanțarea războiului din Ucraina.
Comisia Europeană încurajează, de asemenea, achiziția directă de armament din Ucraina, ceea ce ar susține producția locală și integrarea tehnologică a Kievului în sistemul european de apărare. Potrivit comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius, cel puțin 20 de țări vor solicita până la 100 de miliarde de euro în total, chiar dacă termenul oficial de aplicare expiră marți.
Programul SAFE oferă împrumuturi pe 45 de ani, cu avansuri de până la 15%, finanțate din datoria comună a UE — susținută de ratingul triplu-A al blocului comunitar.
Țările care se tem de efectele asupra bugetului național
Inițial, țările nordice mai prospere (precum Suedia, Danemarca și Finlanda) au fost reticente, dar acum Danemarca și Finlanda par hotărâte să participe. În schimb, state cu datorii mari, ca Austria și Italia, ezită, temându-se de efectele asupra bugetului național.
Franța, în ciuda constrângerilor bugetare, va aplica, iar Belgia intenționează să ceară între 7 și 11 miliarde de euro. Grecia a anunțat deja că va solicita 1,2 miliarde de euro.
Țări mai îndepărtate de Rusia, precum Malta și Spania, sunt așteptate să nu participe, mai scrie Politico.