Ziua Dezrobirii Romilor este marcată anual în România pe 20 februarie, reprezentând o zi națională de comemorare a eliberării din robie a aproximativ 250.000 de romi în 1856.
Iulian Paraschiv, președintele Agenției Naționale pentru Romi, a explicat că asumarea onestă a trecutului traumatic și combaterea stigmatizării sunt pași necesari pentru construirea unui viitor comun, în care romii să fie recunoscuți ca parte integrantă a națiunii române.
„Este un subiect foarte puțin discutat în societatea noastră, în societatea românească, dar și în plan european.
Dezrobirea romilor, pas esențial pentru modernizarea României
Pentru România, dezrobirea romilor, în anii 1855–1856, a însemnat un pas important pentru modernizarea noastră ca principate la acel moment și o piatră de temelie pentru reformele lui Cuza din 1864, pentru Unirea Principatelor din 1859 și, ulterior, pentru Marea Unire din 1918. Printre ultimele teritorii din Europa, țările române au abolit robia romilor.
Romii aparțineau fie boierilor, fie Bisericii, fie domnitorilor. La acel moment, pașoptiștii, educați în Occident, au explicat cum principatele române nu puteau fi parte a Occidentului atât timp cât practicau vânzarea romilor laolaltă cu animalele. Există documente și izvoare istorice care atestă aceste realități.
Particip acum la Paris, la INALCO, unde se marchează dezrobirea romilor din principatele române, la invitația organizației Levoide Rom, care colaborează cu cercetători formați în România și care, în prezent, își desfășoară activitatea în Franța. În țară, la Palatul Parlamentului, dar și în multe alte locații, colegi din instituții și organizații organizează astfel de evenimente.
Este clar că este un moment despre care discutăm prea puțin și cred că ar trebui să o facem nu pentru a ne victimiza sau pentru a aduce în prim-plan perspectiva victimizatoare a unei minorități, ci pentru a discuta responsabil, onest și cu rigoare despre trecutul nostru comun, romii fiind parte a națiunii române.
Efectele celor peste 500 de ani de robie
Felul în care, timp de peste 500 de ani, romii au fost ținuți în robie și vânduți laolaltă cu animale produce efecte și în zilele noastre. Nu au primit nimic la schimb după ce au fost eliberați din robie, o stare socială și juridică acceptată la acea vreme, dar care nu a fost urmată de un cadru real de reintegrare și de respect față de demnitatea umană.
Au continuat să trăiască marginalizați, iar discuția publică rămâne adesea tot una marginală. Avem nevoie să ne însănătoșim ca națiune, iar primul pas nu este să creăm subiecte care antagonizează și polarizează – societatea românească este deja suficient de tensionată –, ci să abordăm responsabil subiectele legate de trecutul traumatic pentru a înțelege mai bine prezentul și pentru a putea proiecta un viitor comun.
Este un moment important nu doar pentru minoritatea romă din România, ci pentru România în ansamblu, pentru că arată felul în care statul român modern a făcut pași inclusiv în această direcție.
Ce înseamnă această zi pentru președintele Agenției Naționale pentru Romi
Pentru mine personal, este un moment istoric. Spun de fiecare dată că, înainte de a fi etnic rom, sunt român, cetățean al statului român, crescut și educat de statul român. Îmi asum identitatea etnică, însă, din păcate, foarte puțini dintre tinerii romi își mai recunosc apartenența etnică.
Sunt tineri care profesează ca avocați, medici, preoți, mecanici sau bucătari, dar care nu își mai asumă public această apartenență. Minoritatea romă rămâne cea mai nepopulară minoritate din România și din Europa.
Avem nevoie, în aceste momente, să privim lucrurile care ne unesc. Dacă romii ar fi priviți ca o resursă, ca un capital uman în care, dacă se investește corect, pot deveni contribuabili activi și plătitori de taxe și impozite, și nu prin prisma percepției generale care spune, cu ghilimelele de rigoare, „cei care nu vor să muncească” sau „cei care nu vor să-și trimită copiii la școală”, atunci am înțelege mai bine cum stereotipurile și stigmatizarea unei minorități își fac simțită prezența în societatea românească și în multe alte state europene.
Cred cu tărie că avem nevoie să discutăm onest și cu responsabilitate despre ceea ce ne dorim să fie România. O Românie în care culoarea pielii, apartenența etnică sau credința religioasă să nu creeze diferențieri, ci să contribuie la bogăția culturală și identitară a unei minorități care a fost alături de poporul român în momentele importante ale istoriei.
Contribuția romilor în momente-cheie ale istoriei
La Marea Unire de la 1918, la Ibașfalău (astăzi Dumbrăveni, județul Sibiu), romii s-au organizat și au susținut actul unirii. De asemenea, în Războiul de Independență din 1877, precum și în Primul și Al Doilea Război Mondial, romii au luptat alături de soldații români pe front, chiar dacă, în perioada regimului antonescian, familiile lor erau deportate în Transnistria.
Toate aceste lucruri fac parte dintr-o istorie care trebuie discutată onest și cu rigoare. Este un moment care trebuie să ne îndemne la reflecție asupra modului în care îl privim pe cel pe care îl considerăm diferit sau străin de ceea ce înseamnă corpul societal al națiunii. Romii sunt parte a națiunii române, fără doar și poate, iar această realitate trebuie înțeleasă pentru a putea construi un viitor solid și mai multă prosperitate pentru noi toți.
Mesaj pentru tineri
Tinerilor romi le-aș spune ceea ce le-aș spune tuturor tinerilor. Trăim într-o societate aflată într-o continuă schimbare. Provocările sunt multiple: războiul de la graniță, crizele economice, polarizarea societății, fenomenul fake news și felul în care percepem realitățile din jurul nostru. Uneori pare că ne aflăm într-un punct din care găsim tot mai puține lucruri comune.
Generația tânără trebuie să țină cont și de schimbările tehnologice accelerate: în ultimii 20 de ani, evoluția tehnologică a fost mai rapidă decât în sute de ani anteriori. Sunt provocări la care trebuie să răspundem cu fermitate și responsabilitate.
Este adevărat că în spațiul public aducem adesea în prim-plan doar subiecte negative. Însă trebuie să fim conștienți că democrația nu este un dat, ci un câștig al tuturor romilor și neromilor deopotrivă, pentru care trebuie să luptăm în fiecare zi.
Libertatea, atât de apreciată de noua generație, trebuie înțeleasă și ca responsabilitate, nu doar ca drept. Atunci când libertatea ta încalcă libertatea altuia, sensul ei este aplicat greșit. Provocarea pentru tânăra generație este de a găsi punctele comune și de a oferi respect față de fiecare ființă umană, precum și față de ceea ce este diferit”, a spus Iulian Paraschiv într-un interviu pentru DC News.