Să recunoaștem! Românii n-au fost niciodată cei mai inspirați la capitolul design și ambalaje, nici măcar la copertele de album pentru casete și discuri de vinil. Nici măcar Electrecord nu a stat bine deloc pe partea de prezentare și promovare a articolelor media care ieșeau din producție și se pregăteau să ajungă pe piață. Cele mai multe arătau la fel (de prost?), cu decupaje nedefinite și disproporționate, fără o logică anume, mai ales prin anii '70 - '80. Portretul artistului, de obicei din profil sau cu privirea în sus, numele alături scris într-un font deseori caraghios și... cam atât. Atât ducea labe-ul pe atunci. De la Margareta Pâslaru, Maria Cârneci și până la acordeonistul Angheluță. Romica Puceanu, Vasile Șeicaru sau Tudor Gheorghe.
De fapt, cel de pe urmă, Tudor Gheorghe a și ajuns în topul celor mai "urâte" designuri de cover pe pagina internațională Bad Album Covers. Privirea aproape demonică (n-am habar de ce din toate fotografiile cu marele artist a fost aleasă anume asta!), imaginea care pe de-a'ntregul e dură, tăioasă, înfricoșătoare... au făcut ca designul per total să fie și mai "prost" decât erau oricum mai toate în comunism. Poate că a vrut să aducă mai mult cu Dracula și să fie astfel emblematic pentru România? Poate! De fapt, așa s-au întrebat și unii prin comentarii: "De când știe să cânte Dracula la chitară? Și ce? A chelit deja? Nu avea plete lungi" - sunt doar câteva dintre comentariile, mai mult sau mai puțin răutăcioase, la postarea de mai jos.
Dar nici străinii n-au fost, în anii trecuți, mai creativi. Iată, mai jos, câteva exemple de design... eșuat. Asta ca să nu mai zică lumea că doar Electrecordul nostru alegea cele mai nereușite poze pentru copertă.