Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins miercuri cererea de măsură provizorie formulată de Marine Le Pen, lidera formațiunii franceze de extremă dreapta Adunarea Națională, care solicitase suspendarea rapidă a deciziei de ineligibilitate pronunțate de Tribunalul corecțional din Paris.
Cererea fusese transmisă cu o zi înainte și viza o decizie în regim de urgență, în eventualitatea unei dizolvări anticipate a Parlamentului de către președintele Emmanuel Macron.
Curtea nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei, ci doar asupra solicitării de urgență
CEDO, cu sediul la Strasbourg, a precizat în comunicatul său că „nu s-a dovedit existența unui risc iminent de atingere ireparabilă a unui drept protejat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului sau de protocoalele sale”. Cu alte cuvinte, Curtea nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei, ci doar asupra solicitării de urgență înaintate în baza articolului 39 din regulamentul său, care permite intervenția rapidă în cazuri cu un potențial impact ireversibil asupra drepturilor fundamentale.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Marine Le Pen a transmis că regretă decizia CEDO: „Totul se desfășoară pe motiv că atingerea adusă drepturilor mele nu este iminentă, ceea ce ar fi, în schimb, cazul dacă ar interveni disoluţia (Parlamentului)”. Ea a adăugat că, dincolo de această solicitare provizorie, Curtea a fost sesizată și în legătură cu fondul cauzei, referitor la „lipsa unui recurs efectiv la executarea provizorie a unei pedepse de ineligibilitate”.
Le Pen a fost condamnată de tribunalul corecțional din Paris pentru deturnare de fonduri publice
În urmă cu doar câteva luni, mai exact pe 31 martie, Le Pen a fost condamnată de tribunalul corecțional din Paris pentru orchestrarea unui mecanism de deturnare de fonduri publice, prin care a plătit angajați ai partidului său, Frontul Național (actualul RN), folosind bani destinați funcționării Parlamentului European. Suma totală vizată: 4,4 milioane de euro, în perioada 2004–2016.
Sentința instanței franceze include nu doar ineligibilitatea pentru funcții publice, ci și o pedeapsă de patru ani de închisoare, din care doi ani cu executare. Alături de Le Pen, alte 24 de persoane au fost condamnate, inclusiv partidul RN în calitate de persoană juridică. Aproximativ jumătate dintre cei vizați au declarat că vor contesta decizia în apel.
Chiar dacă în mod normal CEDO poate fi sesizată doar după epuizarea tuturor căilor legale interne, Marine Le Pen a motivat graba cu care a apelat la instanța de la Strasbourg prin „absența unei căi de atac eficiente în faţa instanţelor naţionale care să permită contestarea executării provizorii”. Lidera RN a candidat fără succes de trei ori la președinția Franței și este văzută drept o figură-cheie în viitorul politic al țării, mai ales în contextul instabilității recente, potrivit Agerpres.
CITEȘTE ȘI: Partidul Marinei Le Pen, sub lupa lui Kövesi. Parchetul European a declanşat o anchetă