De-a lungul timpului, pe la urechile fiecăruia dintre noi au ajuns fel de fel de greșeli gramaticale, dar care sunt cele mai frecvente erori pe care le fac românii?
Sunt câteva greșeli care îi insoțesc pretutindeni pe oameni – la muncă, la petreceri, la mall sau la piață. Vă invităm să le descoperiți în cele ce urmează.
1. Pentru a evita cacofoniile, români ajung să facă greşeli și mai grave. De exemplu, inventează sintagme fără sens. Este şi cazul lui “ca şi”, o construcţie pe care o auzim foarte des. În prezent, acest ciudat “ca şi” a început să fie folosit chiar şi când nu se urmăreşte evitarea unei cacofonii. Iată un exemplu: “Mă bucur că te am ca și prietenă”.
2. O altă eroare frecvent întâlnită este cuvântul “vroiam”. Greşeala vine din “amestecarea” formelor verbelor “a vrea” şi a “voi”. Puse la imperfect, verbele se conjugă astfel. “A vrea” are formele “eu vream”, “tu vreai”, “el/ea vrea”, “noi vream”, “voi vreaţi”, “ei vreau”, iar “a voi” – “eu voiam”, “tu voiai”, “el/ea voia, “noi voiam”, “voi voiaţi”, “ei/ele voiau”. Aşadar, nici urmă de “vroiam”, “vroia” sau “vroiaţi”!
3. Și verbul "a vrea" a fost pur și simplu măcelărit de românii de pretutindeni. Unii au născocit construcţiile “să aibe” şi să “aivă”, iar alţii au venit cu varianta “să aive”. Forma corectă, “să aibă”, a ajuns să fie folosit din ce în ce mai puțin.
4. Un alt cuvânt le dă mari bătăi de cap românilor. Varianta corectă a ajuns să fie atât de puţin folosită de populaţie, încât te întrebi dacă vom reuşi să schimbăm ceva în viitorul apropiat. Vorbim despre “piuneză”, forma corectă concurată de greşitul ,dar popularul “pioneză”.
5. Vorbim și despre “saxana”. Probabil cei mai mulţi dintre voi îl cunoaşteţi ca “sarsana”, dar acest din urmă cuvânt nu există în limba noastră.
6. Folosirea greşită a lui “decât” în loc de “doar” poate fi considerată o eroare gramaticală în adevăratul sens al cuvântului. "Decât” se foloseşte în structuri negative şi “doar” în cele afirmative, o regulă foarte simplă.
7. "Care" în loc de "pe care". Acel “pe” face diferenţa între subiect şi complement direct.
8. “Să aibe” este o altă “invenţie” lexicală a românilor. Corect este “să aibă”, “o să aibă” etc, niciodată cu “aibe”.
9. Folosirea greșită a cuvântului "locație". Potrivit DEX, “locaţie” reprezintă “chiria plătită pentru anumite lucruri luate în folosinţă temporară”.
10. Alte greșeli sunt - englezi/engleji, francezi/fracenji, dar din fericire, au început să fie auzite din ce în ce mai rar.
Dacă mai aveți și alte exemple, puteți completa la secțiunea <<Comentarii>>.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
