De ce avem soare de Crăciun și zăpadă de Paști. Cauze și efecte
Fenomenele meteorologice din ultima perioadă sunt din ce în ce mai ciudate, iar sănătatea organismului poate fi extrem de ușor afectată de aceste dezechilibre climatice. Azi sunt 20°C și ieși afară în tricou, iar mâine ninge, viscolește și temperaturile scad sub limita înghețului. De Crăciun avem vreme frumoasă, iar Paștele vine cu zăpadă. Care sunt cauzele acestor fenomene extreme și la ce să ne așteptăm pe viitor?
Principalul factor al fenomenelor extreme din ultima perioadă este încălzirea globală, care este determinată de fenomenul de "efect de seră", ce provoacă distrugerea stratului de ozon. Stratul de ozon absoarbe 97%-99% din radiațiile ultraviolete de frecvență înaltă.
Din 1969, stratul de ozon s-a diminuat în medie cu 3%, dar cu mari diferenţe latitudinale şi sezonale. În ultimul deceniu, deasupra Europei, la latitudine medie, diminuarea stratului de ozon a fost de aproximativ 6%-7%.
Din 1987, stratul de ozon de deasupra Antarcticii s-a subţiat cu mai mult de jumătate. Acesta reprezintă cazul extrem de diminuare a stratului de ozon.
În România, reducerea medie a stratului de ozon, din 1980 până în prezent, este de circa 7,7%, fiind mai mare iarna (8%) şi mai mică vara (6,9%).
Până în 2050, deasupra regiunilor foarte poluate din SUA, Europa şi Asia, stratul de ozon poate descreşte cu 10 până la 25 %.
Dispariția ozonului este cauzată de: utilizarea produselor chimice numite cloro-fluoro-carburi, folosite îndelung ca refrigerenți și în spray-urile cu aerosoli; rachetele cosmice; aviația supersonică; halocarburile bromurate sau oxizii de azot din îngrășăminte etc.
La ce să ne așteptăm
Oamenii de ştiinţă au demonstrat că, în ultimii 100 de ani, temperatura de pe Glob a crescut cu 0,5°C. În prezent, rata încălzirii globale este estimată la 0,3°C pe deceniu. Până în anul 2100 se preconizează o creştere a temperaturii medii mondiale cu valori cuprinse între 1,5 și 6°C.
Potrivit raportului "Arctic Climate Feedbacks: Global Implications", regiunea arctică se încălzește de două ori mai rapid decât pământul în ansamblu, ceea ce reprezintă o ameninţare pentru întreaga planetă. În plus, solurile îngheţate din regiunea arctică stochează dublul cantităţii de CO2 din atmosferă. Dacă procesul de încălzire continuă, suprafeţele se vor subţia tot mai mult şi vor elibera cantităţi mari de carbon, sub formă de CO2 şi metan - un gaz cu efect de seră foarte puternic.
De altfel, nivelul metanului din atmosfera a crescut deja considerabil în ultimii ani, principala cauză fiind încălzirea tundrei arctice.
Site-ul incalzireaglobala.org. scrie că o încălzire cu 2°C a temperaturii pe Pământ ar atrage după sine o multiplicare a numărului uraganelor de mare putere.
"În cazul in care temperatura creste cu 1°C, frecvența producerii uraganelor extreme va crește de trei până la patru ori. Iar dacă temperatura medie a planetei ajunge să fie cu 2°C mai ridicată, vorbim de un factor de multiplicare de peste 10 ori mai mare”, explică Aslak Grinsted, de la Institutul Niels Bohr din cadrul Universitatii din Copenhaga.
“Acest lucru înseamnă că la fiecare doi ani ne vom confrunta cu un uragan cel puțin de puterea lui Katrina, în locul unei amenințări de o dată la 20 de ani, ca până în prezent”, a adăugat el.
Cum putem încetini încălzirea globală
Un studiu făcut public de Centrul pentru Cercetări și politici Economice, un centru de reflecție liberal cu sediul la Washington, a arătat că scăderea duratei de lucru cu câteva ore poate încetini încălzirea globală, scrie ecomagazin.ro.
Potrivit studiului trecerea la un program de lucru mai "european", ce presupune ore de lucru mai puține și mai mult timp de vacanță, ar putea reduce la jumătate creșterea temperaturii pe plan global, așteptată până în anul 2100.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
