Care sunt obiceiurile românilor cele mai nesănătoase
În vremurile noastre, programul încărcat din tipul zilei, stresul cotidian și procesarea industrializată a alimentelor sunt principalii factori care au dus la schimbarea obiceiurilor alimentare, scrie Bolile cardiovasculare, diabetul, obezitatea sau cancerul sunt boli cu o prevalență tot mai mare în rândul populației din România. Toate aceste boli pot fi prevenite cu ajutorul unei diete echilibrate din punct de vedere nutrițional.
Specialiștii atrag atenția asupra faptului că tot mai mulți români au tendința de a mânca alimente tot mai bogate în kilocalorii, de a lua masa la ore târzii în noapte sau de a nu se hidrata corespunzător. Iată care sunt cele mai nesănătoase obiceiuri alimentare tot mai des adoptate de români:
Băuturile carbogazoase au înlocuit apa. Nutriționiștii spun că organismul trebuie să fie în permanență hidratat. Sucurile cumpărate din comerț deshidratează organismul. Un alt minus al acestor băuturi este că nu oferă corpului nicio substanță nutritivă.
Fructele și legumele sunt mâncate ocazional. Nutriționiștii avertizează că, pentru buna funcționare a organismului, trebuie să mâncăm zilnic fructe și legume. “Jumătate din masa zilnică trebuie să conțină fructe și legume. Aceste alimente sunt surse excelente de vitamine, minerale și antioxidanți, esențiale organismului”, menționează nutriționistul Mencinicopschi.
Cina- principală masă, iar hrana este monotonă
Principala masă a zilei este cina. Din cauza unui program încărcat, avem tendința ca masa cea mai consistentă a zilei să fie luată seară, deși, potrivit nutriționiștilor, micul dejun ar trebui să fie cea mai importantă masă a zilei. 25% dintre români iau micul dejun o dată pe săptămână sau chiar mai rar. Aceștia sunt în special tineri cu vârste cuprinse între 19 și 24 de ani.
Zilnic, consumăm același sortiment de mâncare. “Astăzi avem o mare diversitate de alimente, dar, în realitate, hrana noastră este monotonă și provine din câteva cereale, cartofi prelucrați în fel și chip, câteva sortimente de carne – în special cea grasă, ouă obținute de la păsări crescute în condiții industrializate, grăsimi artificiale și uleiuri suprarafinate”, precizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Specialistul afirmă că organismul uman are nevoie de peste cincizeci de nutrienți esențiali pentru a se dezvolta și pentru a rămâne sănătos fizic și mental.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
