Allgemeines Krankenhaus der Stadt Wien, sau pe scurt AKH, este principala destinație a românilor care aleg să se trateze în străinătate. Nu doar fiindcă este mai aproape de țara noastră, ci și datorită performanțelor deosebite ale acestui spital universitar. Ce face deosebirea între AKH și alt spital ”general” din Europa? Mi-am pus această întrebare de când a început pelerinajul pacienților români spre Viena, și i-am găsit un răspuns doar după ce am vizitat instituția, săptămâna trecută, cu ocazia unui tur de presă.
Să fie tradiția? AKH a început să funcționeze în 1697, ca și Colțea. Cu un secol înainte ca spitalul din București să găzduiască activități universitare, AKH devine sediul Școlii de medicină și un important centru de cercetare. În acest spital au fost introduse, în premieră, regulile moderne de igienă, în 1846. Tot la AKH sunt descoperite grupele de sânge, devenind astfel posibile transfuzia și operațiile complicate. Totuși, în epoca în care informația e accesibilă instantaneu, tradiția poate fi înlocuită cu preluarea de modele, dacă respectarea normelor este strictă. Nu am observat, de exemplu, mari diferențe între aspectul spitalelor renovate, din România, și AKH. Același material plastic cu proprietăți antimicrobiene acoperă pereții. Poate nu există pachete cu mâncare dosite prin dulapurile pacienților ...
Taxa de spitalizare, mai mică decât cheltuielile
Mărimea spitalului îi asigură o capacitate impresionantă. Cele două turnuri sunt comparabile ca înălțime cu Intercontinentalul din București, dar mult mai mari la bază. Împreună, găzduiesc 2.119 paturi, 27 de clinici și 10 institute de cercetare. AKH deține o flotă de aproape 400 de ambulanțe și propria stație de metrou. La parterul unuia dintre turnuri am văzut un supermarket, o bancă, iar la mezanin un restaurant Starbucks, pentru vizitatori și pentru personal. Spitalul are 9.300 de angajați, dintre care 1.600 - medici. Niciun pacient care s-ar putea deplasa la bufet nu este ”cazat” în spital, ci tratat ambulator. De altfel, pe holuri, am observat pacienți așteptând să intre la analize. Fie erau veniți din afara spitalului, fie stăteau în pat. Toate paturile au roți, pentru deplasarea între secții, fără a muta pacientul pe targă.
AKH tratează anual 500.000 de persoane, de cinci ori mai mult decât capacitatea de internare. Nici nu ar putea supraviețui altfel. Spitalul primește de la asigurări 800 de euro pentru o zi de internare, iar cheltuielile pot depăși 1000 de euro. Legea nu îi permite spitalului să taxeze mai mult, pentru a evita apariția a două categorii de bolnavi: cei cu bani, favorizați, și cei care se bazează doar pe asigurările sociale. Ca urmare, AKH se teme de un aflux de pacienți, care i-ar spori deficitul bugetar. Soluția o reprezintă pacienții tratați în spital fără internare, pentru care tarifele percepute sunt mai mari decât costurile.
Centru de referință în șase discipline medicale
Totuși, chiar dacă îi permite să acorde asistență pentru toate patologiile, nu mărimea îl face deosebit, ci rezultatele. AKH este centru de referință în oncologie, neurologie, boli cardiovasculare, alergologie, imunologie și imagistică medicală.
Prof. Christian Herold, șeful departamentului de radiologie, ne-a declarat că 80 la sută din diagnostic se bazează pe imagistică. Tot mai mult, radiologia intervine în tratament, operațiile clasice fiind înlocuite cu intervenții minim invazive, ghidate radiologic. Am văzut funcționând trei dispozitive revoluționare, care explică succesul AKH.
”Artis zeego” este un angiograf care folosește în sălile de cateterism robotica industrială. Brațul robotic în forma literei C, extrem de flexibil, permite chirurgului să ”vadă” organele interne, din diferite poziții, fără mutarea pacientului. Mai nou cu doi ani, Artis Q este un angiograf care folosește în premieră o tehnologie de emisie revoluționară, care identifică vasele de sânge cu 70% mai precis decât tuburile cu raze X. Am observat cum o tumoră era distrusă cu doze mici de citostatic, injectate direct în zona bolnavă, nu mai mare de 1 centimetru. Pacientul era la a cincea intervenție, prin cateterism, în ultimii șase ani, de când trăia cu cancer, fără să renunțe la viață.
Secretul: investiția în tehnologie
În fine, am putut asista la o demonstrație a primului sistem integrat PET-RM din lume. Siemens a reușit să combine în același dispozitiv două tehnologii considerate ”incompatibile”: tomograful cu emisie de pozitroni și aparatul de rezonanță magnetică nucleară. Până acum, se făceau două analize, iar suprapunerea rezultatelor dădea imagini neclare. Noul sistem, denumit Biograph, permite medicilor să vadă simultan schimbările de structură ale organelor și modul în care acestea funcționează. Marele avantaj pentru asigurări și pentru pacient este că nu se mai administrează tratamente ineficiente: observându-se schimbările din interiorul tumorilor se știe dacă citostaticul are efect sau trebuie schimbat. Scump, la prima vedere, acest dispozitiv performant economisește resursele sistemului sanitar și crește rata vindecărilor cu 20%. Acest nou sistem imagistic este folosit de AKH din 2014, la mai puțin de trei ani după aprobarea pe piața europeană. Intervalul este unul extraordinar de scurt pentru un spital public și explică succesul ”uzinei” de sănătate din capitala Austriei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
