Deși Franța traversează o instabilitate politică fără precedent, președintele francez devine principalul obstacol în calea planurilor pe care SUA și Rusia le conturează pentru a încheia războiul din Ucraina, fără a lua în calcul Kievul sau Uniunea Europeană. Această repoziționare internațională a lui Macron vine în momentul în care Donald Trump l-a numit pe Volodimir Zelenski „dictator”, întărind contrastul dintre imaginea unui lider slab pe plan intern, dar puternic pe scena globală.
Acest rol de „lider european” s-a evidențiat în cele două summituri de urgență convocate recent. Scopul a fost consolidarea unei poziții unitare pentru a contrabalansa influența Washingtonului și Moscovei. Prin vocea lui Emanuel Macron, s-a reiterat ideea că orice acord de pace pentru Ucraina trebuie să fie „just și durabil”, deși în interiorul UE există dezbateri privind trimiterea de trupe europene pentru menținerea păcii. Cu toate acestea, Emanuel Macron insistă că strategia sa reflectă forța Europei în acest moment.
Emanuel Macron joacă rolul unui „dirijor” al reacției europene.
Președintele francez dorește ca UE să devină „o putere care își poate asigura apărarea în mod autonom și suveran”. El consideră că Europa trebuie să-și schimbe paradigma de securitate: „Chiar dacă Statele Unite rămân aliații noștri, nu mai trebuie să depindem de ei pentru siguranța noastră”.
Parisul susține, de asemenea, o relaxare a regulilor fiscale ale UE pentru a permite mai multe investiții în apărare, dar consideră că această măsură „nu este suficientă”. Din acest motiv, Franța pledează pentru emiterea unei datorii comune a Uniunii Europene pentru a sprijini industria militară europeană.
Franța, prinsă în haos politic intern
În timp ce Emanuel Macron încearcă să-și asume un rol dominant la nivel european, situația din Franța rămâne tensionată. Guvernul lui François Bayrou rezistă cu dificultate moțiunilor de cenzură, neavând majoritate în Adunarea Națională, iar spectrul unei noi crize guvernamentale este tot mai prezent. O situație similară cu cea care a dus la căderea fostului executiv condus de Michel Barnier.
Blocajul politic, stagnarea economică și lipsa investițiilor afectează serios unul dintre motoarele Uniunii Europene. Percepția generală este că Macron așteaptă venirea verii pentru a convoca noi alegeri legislative, în speranța unei majorități mai favorabile. Între timp, popularitatea sa atinge minime istorice, iar mulți francezi îl consideră deconectat de problemele interne.
Astfel, există doi „Macron”: unul care pare că domină scena europeană și este considerat un lider de referință în fața lui Antonio Costa, Kaja Kallas și Ursula von der Leyen, și altul care, pe plan intern, este izolat și lipsit de susținere. În Franța se confruntă cu o realitate mult mai dură: un guvern fragil, o economie încetinită și un electorat tot mai nemulțumit, notează 20min.es.