Oricine mă cunoaște știe că sunt pasionat de teoriile conspirației, ba uneori le și folosesc pentru a explica câte o situație politică sau a previziona un anume deznodământ al vreunui caz.
Dar atunci când vorbim de teorii ale conspirației, acestea trebuie sa fie logice și să se bazeze pe niște elemente reale, iar teoria în sine nu trebuie să fie nici prea trasă de păr și nici prea alambicată pentru a nu-și pierde din credibilitate.
Notorietate câștigată prin scandal
Să nu uităm că o astfel de teorie este, oricum, greu de înghițit, darămite atunci când este prost construită sau înțesată de manipulări sau minciuni. Să luăm un caz concret și actual: Partidul Național Liberal, după două propuneri ratate de candidat la Primăria Generală a Capitalei, anunță în mod festiv a treia alternativă: Marian Munteanu. Nu trec câteva minute și noul candidat, dar și PNL, sunt atacați din toate părțile. Se atacă persoana și trecutul candidatului, se atacă partidul pentru că și-a asumat propunerea. Ca să fiu cinstit, nu ar trebui să folosesc forma impersonală a verbului "a ataca", pentru că și eu am făcut parte din acest cor al criticilor. Cu excepția celor care au făcut propunerea, aproape oricine a avut ceva negativ de zis cu privire la Marian Munteanu, posibil Primar General al Bucureștiului. Ba chiar în interiorul PNL-ului au fost voci, unele cu multă autoritate, care au contestat această propunere. Și, vorba lui Caragiale, "și dă-i și luptă, dă-i și omoară", și singurul lucru care se obține este că Marian Munteanu devine subiectul zilei iar viitorul său ca și primar este practic în gura tuturor, în toate mediile. Mă gândeam că e bine ca lumea să audă toate cele ce erau de spus despre un candidat, mai ales atunci când vorbim de a doua cea mai importantă funcție aleasă din România. Dar deodată apare un alt cor, care începe să ne explice cum că, de fapt, tocmai acesta a fost planul. Adică Marian Munteanu, despre care nu s-a mai auzit nimic din anul 2000, după ratata încercare de a deveni candidat la Președinția României din partea partidului condus de Virgil Măgureanu, ar câștiga prin acest scandal notorietatea pe care o pierduse.
Mai mult, vorbindu-se despre trecutul său (și nu mă refer aici la cel care l-a propulsat la prima faimă, când în 1990 a condus mișcarea studenților din Piața Universității, ținând piept minerilor lui Iliescu veniți să crape niște capete "de golani"), ar putea fi re-adus în actualitate antagonismul dintre anti-Iliescieni si pro-Iliescieni. Vă aduceți aminte că și în 2008, cu toate ca Iliescu nu participa în nici un fel la scrutinul electoral, PD-ul nu s-a sfiit în a eticheta orice candidat din partea PSD ca fiind "omul lui Iliescu" (nu conta faptul ca Ion Iliescu fusese învins la congresul PSD de către Mircea Geoană, și nu conta faptul că Iliescu îi atârnase președintelui de atunci al partidului eticheta de "prostănac"). În plus, unii binevoitori contribuitori la aceasta teorie au început sa ne reamintească faptul că, în perioada lui Iliescu, cei ce se opuneau FSN erau numiți"legionari", iar mișcarea studențeasca fusese etichetată drept o "mișcare legionară".
SRS a căzut pradă manipulării
Și acum, așa zișii conspiratori, încep să învenineze diferiți vectori de opinie cu material al teoriei. De exemplu, prietenul meu SRS (Sorin Roșca Stănescu) a căzut și el pradă unei astfel de încercări de manipulare. Această manipulare constă în înfierarea oricarei persoane care vorbește despre trecutul lui Marian Munteanu - prin alăturarea realității acestui trecut la imaginea lui Ion Iliescu care folosea, în mod vădit greșit și manipulator la vremea aceea, termenul de "legionar" pentru a descrie pe cei ce îndrăzneau să ridice vocea și brațul împotriva FSN-ului. Dar faptul că Ion Iliescu folosea manipulator acest termen nu înseamnă că cei ce vorbesc astăzi despre trecutul lui Marian Munteanu în contextul legionarismului sunt și ei manipulatori sau denaturează în vreun fel trecutul.
Astfel, este documentat faptul ca Marian Munteanu a creat și condus în anii 90 Mișcarea pentru România (MPR); este, de asemenea, documentat cu fotografii, interviuri și prezentări în Revista "Mișcarea" faptul ca Marian Munteanu a participat la mai multe întruniri ale partidului său în care se asculta imnul Gărzii de Fier "Sfântă tinerețe legionară" și se ascultau înregistrări cu Corneliu Zelea Codreanu. La una dintre aceste întâlniri (și aici am să-i rog - pe SRS și pe ceilalți care au fost manipulați - sa fie atenți) actorul Ernest Maftei, cunoscut sub numele de "Bădia", povestește cum, în 1940, era "șef de frăție de cruce în Bacău" și cum s-ar fi declarat de acord cu asasinarea lui Armand Călinescu, "un mason comunist", și cu cea a lui I.G. Duca, "care voia să vândă țara trusturilor evreiești".
Vedeți cum această variantă a realității sună cu totul altfel decât cea cu care au fost unii intoxicați - cum că "în 1994, Marian Munteanu, însoțit de unul sau doi prieteni și îmbrăcat cu ie țărănească, strânsă într-un brâu lat, a sărbătorit cu niște veterani legionari asasinarea prim-ministrului României, I. G. Duca." Una este realitatea istorică si ne-negată, și alta este manipularea prin redesenarea evenimentului într-un fel care îl face total necredibil. De aici și marea diferență între apelativul adresat de Iliescu (și ai lui) celor ce luptau în Piața Universității pentru libertate ca fiind legionari, sau că acea revoltă era controlată si manipulată de legionari - lucru total neadevărat si defăimător la adresa celor ce și-au pus viața în joc în fața minerilor, și calitatea de legionar ca realitate istorică asumată prin discurs și prin asociere de către Marian Munteanu de-a lungul anilor 90.
Două idei importante din convingerile lui Marian Munteanu
Și pentru că vorbim de discurs merită menționate, pentru a-i lămuri pe Sorin Roșca Stănescu si pe alții ce au fost în mod malițios alimentați cu neadevăruri, două idei importante din convingerile lui Marian Munteanu, scrise chiar de domnia sa în revista "Mișcarea": - Răspunzând la întrebarea dacă MPR este o copie sau o continuare a Mișcării Legionare, Marian Munteanu spune "între MPR și Mișcarea Legionară, identificare nu poate fi, însă, decât de un singur tip: suntem unde ale aceluiași râu. Sau râuri care se varsă în același fluviu" (1993. Revista "Mișcarea", "Un apel către foștii legionari"). - A doua idee mi se pare tot atât de elocventă cifra de 400.000 de evrei victime ale represiunilor antisemite în România, reprezintă o simplă greșeală datorată insuficientei cunoașteri a realităților istorice" (1994 Revista "Mișcarea" "Comunicat cu privire la pretențiile unor organizații evreiești"). Aceste texte, si multe altele, au apărut în această revistă sub semnătura domnului Marian Munteanu și nu au fost niciodată negate de domnia sa - nici atunci, și nici acum.
În alte cuvinte, teoria conspirației spune că Marian Munteanu este numit "legionar" de către "Iliescieni", de cei ce vor să-l denigreze, de către adversarii politici, el fiind de fapt un liberal adevărat și nepătat. Ce se dorește este acoperirea realității acceptate și declarate de Marian Munteanu însuși (prin declarații și scrieri în decursul ultimilor 25 de ani) utilizând un termen - legionar - folosit injust de Ion Iliescu în anul 1990, dar care cuvânt, culmea, pare a descrie astăzi destul de corect crezul politic al domnului Munteanu. Și uite așa încet, dar sigur, la umbra unei aparente "teorii a conspirației" se vrea a fi construită o nouă manipulare. Eu sunt convins însă că bucureștenii sunt mult mai inteligenți și nu pot fi păcăliți atât de ușor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu