EXCLUSIV  Regiunile României în statisticile europene: Politici regionale, populație, sănătate și educație

Mădălina Hideg / 09 oct 2018 / 12:03 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

În luna august a acestui an, a fost publicat Anuarul regional Eurostat, care oferă o imagine detaliată asupra unei serii largi de indicatori statistici la nivelul regiunilor statelor membre și ale statelor candidate; indicatorii au fost grupați în 12 categorii – politici regionale, populație, sănătate, educație și training, piața forței de muncă, economie, mediu de afaceri, cercetare și inovare, economie digitală, turism, transport, agricultură. În unele cazuri, pentru România, detalierea s-a făcut până la nivelul NUTS 3, adică până la nivel de județ, în majoritatea cazurilor oprindu-se la NUTS 2 – nivel regional. Anuarul se regăsește online pe site-ul Comisiei Europene.

România – la mâna Europei

Regiunile românești, cu excepția București-Ilfov, sunt considerate mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, astfel că sunt eligibile pentru accesarea fondurilor de coeziune disponibile până în 2020, în așa fel încât să se reducă disparitățile sociale și economice față de regiunile europene dezvoltate. În situația noastră se află majoritatea regiunilor din Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia.

Speranța de viață pentru locuitorii a jumătate dintre regiunile românești este printre cele mai mici din Europa

În regiunile Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Est și Vest, speranța de viață pentru bărbați este în jur de 70 de ani (față de media europeană de 78,2 ani), iar speranța de viață pentru femei este între 76 și 80 de ani (față de media europeană de 83,6 ani). Cea mai mare speranță de viață este în regiunea Madridului – 85,2 ani.

Vârsta medie la care femeile devin mame în România este de 27,5 ani – printre cele mai scăzute din Europa

Județele cu cea mai mică vârstă medie pentru a procrea sunt Giurgiu (26,2 ani) și Călărași (26,3 ani). Doar Clujul înregistrează valori ale vârstei mamei la procreare între 29-30 ani, în restul județelor mamele având cel mult 29 de ani la prima naștere. Zonele europene cu vârste mai mici sunt zone industriale, adesea cu un nivel scăzut al dezvoltării economice. La nivel european, vârsta medie pentru a procrea este de 30,6 ani, dar în regiuni din jurul capitalelor cum sunt Paris, Atena, Londra, vârsta medie este destul de crescută – 33 ani.

Vârsta medie a locuitorilor din Cluj este sub 40 de ani

Clujul, alături de Timiș, Iași, Ilfov (incluzând și Bucureștiul) și Suceava sunt județele cu cea mai mică vârstă medie a locuitorilor (sub 40 de ani), fapt datorat în mare parte ofertei educaționale foarte bogate în privința învățământului terțiar (licență, masterat, doctorat) și a ofertei de pe piața locurilor de muncă. Cele mai îmbătrânite județe românești sunt Teleorman, Hunedoara, Vâlcea și Brăila, unde vârsta medie se încadrează în intervalul 45-47,5 ani.

În decurs de un an (1 ianuarie 2016 – 1 ianuarie 2017), populația Europei a crescut cu 1,2 milioane de locuitori; populația din Cluj a crescut cu 6 persoane la mia de locuitori

Acest lucru este pus pe seama valului de emigranți, având în vedere că numărul de nașteri a fost echilibrat de cel al deceselor, iar cea mai mare creștere a populației au înregistrat-o cinci regiuni din Germania, câte două regiuni din Grecia, Spania și Franța, câte o regiune din Malta, România, Suedia și Marea Britanie; în România, regiunea care a înregistrat creșterea populației a fost București-Ilfov, dar creșterea este pusă pe seama faptului că este o regiune-dormitor pentru cei care lucrează în București; în majoritatea județelor din România, populația a scăzut cu mai mult de 6 persoane la mia de locuitori; doar în Cluj, Timiș și Iași populația a crescut cu până la 6 persoane la mia de locuitori, o posibilă explicație fiind dată de faptul că reședințele de județ sunt centre universitare puternice.

La capitolul sănătate, stăm bine doar la numărul de medici raportat la numărul de locuitori

Regiunea Nord-Vest este pe locul trei în topul regiunilor cu cele mai multe morți înregistrate din cauza bolilor cronice, între 2013 și 2015: 1123 de morți la 100.000 de locuitori (pe primul loc se află o regiune din Ungaria, cu 1169 de morți la 100.000 de locuitori).

Între 2013-2015, moartea datorată bolilor cronice (cancer, diabet, afecțiuni ischiemice ale inimii, boli cerebrovasculare, boli cronice respiratorii, boli cronice de ficat) a înregistrat, în medie în Europa, 548,8 de cazuri la 100.000 de locuitori; concentrarea cea mai mare a morții datorate acestor afecțiuni este în zona balcanică; România are trei regiuni în care numărul de cazuri este mai mare de 1.000 la 100.000 de locuitori: Nord-Vest, Centru și Sud-Vest Oltenia; celelalte regiuni românești se află tot peste media europeană, cu peste 650 de cazuri la 100.000 de locuitori. Cifrele cele mai mici se înregistrează în regiuni din Franța. Cei care trăiesc în proximități ale capitalelor, cu cifre mici ale decesului din aceste cauze, beneficiază de acces rapid la îngrijiri medicale de urgență și au acces la specialiști; pe de cealaltă parte, regiunile cu rate ridicate ale morții datorate bolilor cronice se caracterizează prin tradiționalism, sunt zone industriale, unde grija față de mediul înconjurător și munca nemecanizată au impact negativ asupra sănătății.

Între 2013 și 2015, în Regiunea Sud-Vest au fost sub 225 de morți cauzate de cancer la 100.000 de locuitori, rata cea mai mică din România

În același interval de referință, regiunea București-Ilfov a înregistrat peste 300 de decese din cauza cancerului raportat la 100.000 de locuitori, în timp ce în regiunea Sud-Est au fost între 250 și 274 de cazuri, iar în celelalte regiuni între 275 și 300 de cazuri.

Peste 500 de medici la 100.000 de locuitori în București-Ilfov, asemănător ariei metropolitane a  Berlinului și a Lisabonei

Un alt aspect pozitiv este faptul că în regiunile Nord-Vest, Vest, Centru și București-Ilfov sunt peste 700 de paturi de spitalizare raportat la 100.000 de locuitori, asemenea majorității regiunilor din Germania de exemplu, iar regiunea București-Ilfov este printre primele zece regiuni europene cu o rată mică a sinuciderilor în rândul femeilor.

Peste 20% rată de abandon școlar timpuriu în Centru, Nord-est și Sud-Est, cea mai mare din Europa

Raportat în 2017 la populația adultă între 18 și 24 de ani, cele mai mari rate de abandon școlar din Europa sunt în trei regiuni din România, o regiune din Ungaria, două din Bulgaria și trei din Spania.

Peste 22% dintre tinerii cu vârstă între 18 și 24 de ani nu sunt înscriși nici în programe educaționale, nici nu lucrează

Procentele se înregistrează la nivelul anului 2017 în trei regiuni românești (Centru, Sud-Est și Sud), asemănător situației din două regiuni bulgărești, sudul Italiei și toată Turcia, spre deosebire de media europeană de 14,3%.

Sub 20% dintre românii între 20 și 64 de ani au studii superioare

În afară de regiunea București-Ilfov, în toate celelalte regiuni românești, sub 20% din populația cuprinsă între 20 și 64 de ani în 2017 a participat la educația terțiară (studii la nivel de licență, master, doctorat); sunt cele mai slabe procente din Europa, la fel ca în sudul și parțial nordul Italiei, în jumătate din Ungaria, în două regiuni poloneze și una portugheză; media europeană este de 31,4% din populația care în 2017 se încadra în intervalul 25-64 de ani.

Peste jumătate dintre absolvenții de liceu care nu și-au continuat studiile au un loc de muncă

La nivelul anului 2017, procentele persoanelor care se încadrau în categoria de vârstă 20-34 de ani și care au absolvit liceul dar nu și-au continuat studiile variază de la o regiune la alta: între 85 și 90% în Regiunea București-Ilfov, între 75 și 84% în regiunea Vest, Nord-Vest și Nord-Est, iar în celelalte regiuni între 60% și 74%. Media europeană a persoanelor între 20 și 34 de ani, care a parcurs învățământul secundar dar nu au continuat cu cel terțiar este de 80,2%. În Germania de exemplu, majoritatea regiunilor înregistrează un procent de peste 90%.

În România – cel mai mic procent de participanți la procesul de învățare continuă

La nivelul anului 2017, în ultima lună, anterior sondajului, mai puțin de 5% din populația României cu vârstă între 25 și 64 de ani a participat la programe de învățare formală sau non-formală sau la traininguri; în aceeași situație se află Slovacia, Bulgaria, aproape toată Grecia și Polonia; în schimb, mai mult de 20% dintre elvețienii și suedezii între 25 și 64 de ani au participat la traininguri și programe de educație în ultima lună.

Datele privind situația din România sunt alarmante. Știm că nu stăm foarte bine la absorbția fondurilor europene față de alte state, știm că avem o problemă demografică mare, știm că sistemul educațional și cel de sănătate sunt deficitare, și cu toate acestea majoritatea politicilor publice în aceste domenii sunt doar pe hârtie. Reforma este greoaie și presupune un efort concentrat de la toate nivelele (public și privat deopotrivă, de stat și individual în egală măsură), pe care, din păcate, încă nu suntem dispuși să ni-l asumăm. Ne pierdem în multitudinea de știri care umplu spațiul public până la refuz, și citim doar pe-alocuri că, de exemplu, d-na Corina Crețu, în calitate de comisar european pentru dezvoltare regională, a declarat că Europa vrea să dea bani României pentru autostrăzi, dar așteaptă un proiect serios din partea Ministerului Transporturilor! Până când?!

 



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26