Administrația Prezidențială a publicat transcrierea completă declarațiilor de presă comune susținute de președintele României, Nicușor Dan, și secretarul feneral NATO, Mark Rutte, la sediul Alianței Nord-Atlantice:

"Secretarul General NATO, Mark Rutte: Domnule Preşedinte Dan, dragă Nicuşor,

Este o plăcere, o veritabilă plăcere, să vă avem alături pentru prima dată la sediul Alianţei Nord-Atlantice. România a fost un aliat constant mai bine de 20 de ani. România joacă un rol strategic în Alianţă, pe Flancul Estic, inclusiv în Regiunea Mării Negre. Este o regiune vitală pentru securitatea noastră comună.

Forţele terestre franceze conlucrează cu Aliaţii pentru a apăra Flancul nostru Estic. De la momentul în care am lansat Santinela de Est, din septembrie, am adus mai multe forţe Aliate şi mai multe mijloace pentru a ne proteja Flancul Estic - terestru, maritim şi aerian, iar acest aspect este crucial.

Doar în ultimele şapte zile, aeronave ale Aliaţilor au efectuat misiuni alături de F-16-urile româneşti, demonstrând încă o dată disponibilitatea NATO de a descuraja agresiunea şi de a apăra Flancul nostru estic, inclusiv prin tehnologii noi de contracarare a dronelor.

Ori de câte ori suntem puşi la încercare, NATO răspunde prompt şi decisiv.

Suntem vigilenţi şi pregătiţi să apărăm fiecare centimetru din teritoriul Aliaţilor. Acest lucru a fost demonstrat în săptămânile recente, când am interceptat rachete balistice lansate de Iran împotriva Turciei.

Suntem uniţi şi dispunem de capabilităţile esenţiale necesare pentru a ne asigura apărarea, inclusiv apărarea antirachetă balistică, în găzduirea căreia România joacă un rol-cheie.

Desigur, trebuie să facem mai mult. De aceea, toţi Aliaţii au convenit anul trecut, la Haga, să sporească investiţiile în apărare.

România alocă deja peste 2% din PIB pentru apărarea de bază, urmând să crească acest procent la 2,5% în cursul acestui an. Şi tocmai acesta este demersul pe care toţi Aliaţii trebuie să îl urmeze - creşterea treptată a investiţiilor.

Nu este vorba doar despre investiţii, avem nevoie de capabilităţile pe care aceste investiţii le pot genera. Prin urmare, industria noastră trebuie să se mobilizeze, să accelereze producţia.

Şi, în această privinţă, România îşi aduce contribuţia. În luna noiembrie, am avut onoarea de a participa la NATO-Industry Forum, pe care l-aţi găzduit la Bucureşti. A reprezentat o ocazie importantă pentru a ne reuni ca Aliaţi şi parteneri - alături de industrie - în vederea extinderii cooperării şi a promovării inovării.

Colaborarea pentru consolidarea descurajării şi a apărării noastre este esenţială. Iar asigurarea securităţii noastre implică, în mod firesc, continuarea sprijinului acordat Ucrainei.

România a fost un susţinător consecvent al Ucrainei. O felicit pentru semnarea, săptămâna trecută, a trei acorduri bilaterale cu Ucraina, axate pe coproducţia de materiale de apărare.

Într-o lume din ce în ce mai volatilă şi mai periculoasă, sprijinul nostru pentru Ucraina va continua.

Domnule Preşedinte Dan, dragă Nicuşor,

Sunt recunoscător României pentru contribuţia sa la asigurarea posturii noastre solide pe Flancul Estic, de la Marea Neagră până în Nordul Îndepărtat.

Ştiu - şi toţi Aliaţii ştiu - că ne putem baza pe România. Şi România se poate baza întotdeauna pe NATO.

Vă mulţumesc, încă o dată, pentru leadership-ul dumneavoastră.

Preşedintele Nicuşor Dan: Domnule Secretar General, dragă Mark,

Mulţumesc pentru invitaţie şi pentru discuţia bună pe care am avut-o. Am discutat, bineînţeles, despre securitatea României şi securitatea Alianţei. Şi, aşa cum domnul Secretar General a spus, reîntăresc, pentru românii care se uită la noi, că România este o ţară sigură, chiar mai sigură.

Am discutat despre noi capabilităţi pentru ţările din Flancul Estic, deci pentru România, în cadrul Programului Santinela Estului.

Am discutat despre Marea Neagră, şi NATO va avea o întâlnire pe subiectul Mării Negre şi pe proiectul nostru de hub de securitate la Marea Neagră, înainte de marele summit NATO de la Ankara.

Am discutat, de asemenea, de provocările care vin din zona de hibrid, unde fiecare dintre noi trebuie să facem mai multe.

Am discutat, şi l-am informat pe domnul Secretar General de discuţiile pe care le-am avut cu partenerii din Ucraina. Am reafirmat sprijinul nostru pentru Ucraina, pentru că nu este despre Ucraina, este despre securitatea Europei, şi, bineînţeles, de acordul pe care l-am avut cu Ucraina pentru coproducţia de drone, echipamente împotriva dronelor, pe care le-am agreat.

Am vorbit despre cât de importantă este relaţia transatlantică şi, după cum ştiţi, în urmă cu o săptămână, două, România s-a poziţionat clar, găzduind nişte echipamente defensive americane în această direcţie. Suntem aliaţi atunci când partenerul nostru are nevoie, asta înseamnă să fii aliat.

Şi am discutat despre Summitul NATO de la Ankara. România îşi respectă angajamentele pe care le-a luat inclusiv la Summitul anterior de la Haga. Am cheltuit 2,2% din PIB anul trecut. În bugetul de anul acesta vor fi 2,5% şi, foarte important, din aceşti 2,5%, aproape 40% vor fi pentru echipamente, deci pentru investiţii în apărare.

Nu în ultimul rând, l-am invitat pe domnul Secretar General la Summitul B9 de la Bucureşti, iar invitaţia a fost acceptată, deci o să-l avem în mai pe domnul Rutte la Bucureşti. Mulţumesc pentru asta.

Moderator: Acum avem timp pentru doar câteva întrebări.

Mark Rutte: România este în siguranţă

Jurnalist: O întrebare comună - atât pentru Preşedinte, cât şi pentru Secretarul General. În contextul ameninţărilor directe pe care România le-a primit de la Iran, dar şi în contextul ameninţărilor permanente pe care le avem la graniţe, în cadrul războiului din Ucraina, aţi discutat astăzi despre garanţiile de securitate suplimentare pe care ţara noastră le poate primi? Şi, dacă da, în ce ar consta aceste garanţii suplimentare şi când le-am putea primi?

Secretarul General NATO, Mark Rutte: Este o întrebare foarte bună. Şi pot să vă asigur că da, am discutat despre acest subiect. Aşa cum afirma şi domnul Preşedinte, România este în siguranţă. Ca Alianţă, vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO. După cum ştiţi, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate a lansat operaţiunea Eastern Sentry în septembrie. Aceasta a reprezentat un răspuns la evenimentele din Polonia şi Estonia, tot în septembrie. În mod special, a fost un răspuns direct la cele întâmplate în Polonia. Ceea ce facem în cadrul acestei operaţiuni este să reunim, de la Marea Neagră până în Nordul Îndepărtat, toate capabilităţile de care dispunem pentru a proteja şi apăra Flancul nostru Estic. Totodată, prin derularea acestor activităţi, vom dobândi o mai bună cunoaştere a lacunelor care trebuie acoperite, a domeniilor în care este nevoie de eforturi suplimentare. Ştim că trebuie să facem mai mult în ceea ce priveşte tehnologia dronelor şi cea anti-dronă. De altfel, colaborăm îndeaproape cu ucrainenii, deoarece prietenii noştri ucraineni, în urma acestui război cumplit pe care sunt nevoiţi să îl ducă împotriva ruşilor, acumulează o experienţă vastă în domeniul dronelor şi al tehnologiilor anti-dronă. La Varşovia, avem Centrul Comun JATEC, unde lucrăm cu ucrainenii pentru a valorifica toate lecţiile învăţate. Prin urmare, toate acestea vor fi implementate pe Flancul Estic în cadrul operaţiunii Eastern Sentry, inclusiv în România. Astăzi am discutat despre modalităţile de intensificare şi accelerare a acestor eforturi, ca Aliaţi, lucrând împreună pentru a apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, iar România joacă un rol esenţial în acest sens.

Preşedintele Nicuşor Dan: Ne uităm la ce a spus Ministerul de Externe iranian cu privire la România. Nu au ameninţat România, ei au vorbit de consecinţe politice şi juridice. Deci, nu suntem în altă situaţie decât am fost acum o lună, două sau trei. România este apărată, este parte din NATO, are un parteneriat strategic cu Statele Unite şi, prin prezenţa suplimentară de trupe americane, este mai sigură.

Jurnalist: Domnule Secretar General, bună ziua! Aş vrea să vă întreb, în condiţiile în care Preşedintele Statelor Unite este puţin dezamăgit, sau chiar mai mult dezamăgit, de o parte dintre Aliaţi, pentru că nu l-au ajutat cu securizarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, dacă va afecta într-un fel implicarea Statelor Unite în NATO şi dacă mai funcţionează buna relaţie pe care dumneavoastră personal o aveţi cu Preşedintele Statelor Unite. Iar pe Preşedintele României aş vrea să îl întreb dacă în momentul în care România a decis să permită aliatului nostru, Statele Unite, să folosească bazele militare româneşti pentru avioanele de care au nevoie în Iran, România a primit ceva la schimb în această negociere, în afară de mai multă securitate pentru ţara noastră?

Secretarul General NATO, Mark Rutte: Vă mulţumesc pentru întrebare! Este o întrebare foarte bună. Voi aborda-o direct. Aşadar, în primul rând, din contactele pe care le am cu Aliaţii din întregul spaţiu NATO, constat că suntem cu toţii de acord, aşa cum am fost întotdeauna, că era esenţial ca Iranul să nu obţină capabilităţi nucleare sau de rachete balistice. Ceea ce face în prezent Statele Unite este tocmai degradarea acestor capabilităţi iraniene. Consider că acest lucru este deosebit de important, atât pentru securitatea europeană, cât şi pentru Orientul Mijlociu. Este vital pentru Israel. Un Iran nuclear ar fi reprezentat potenţial o ameninţare directă la adresa viitorului Israelului, dar şi a întregului Orient Mijlociu şi a Europei. În ceea ce priveşte Strâmtoarea Ormuz, există consens că această strâmtoare nu poate rămâne închisă. Trebuie redeschisă cât mai curând posibil. Acest lucru este crucial pentru economia mondială, dar şi pentru că este inacceptabil ca o rută maritimă strategică să fie închisă sau atât de dificil de utilizat din cauza ameninţărilor actuale. Totodată, din contactele mele cu Aliaţii, observ că aceştia poartă discuţii intensive între ei, cu Statele Unite, pentru a identifica cea mai bună cale de abordare a acestei majore probleme de securitate. Aş adăuga că sunt încrezător că Aliaţii vor face tot ceea ce este necesar în sprijinul intereselor noastre comune, aşa cum au procedat întotdeauna. Vom găsi, împreună, calea de urmat.

Preşedintele Nicuşor Dan: După cum ştiţi, au fost mai multe componente. Două dintre aceste componente întăresc scutul de la Deveselu, deci este o protecţie suplimentară pentru România şi pentru partea de Europa pe care scutul de la Deveselu o apără. Şi bineînţeles că noi avem o discuţie în curs pe mai multe planuri cu Statele Unite, dar nu a fost vorba de o negociere, a fost o nevoie pe care aliatul nostru a avut-o, pe care noi ne-am grăbit să o satisfacem în momentul în care el a avut-o.

Secretarul General NATO, Mark Rutte: Asta fac aliaţii".

Știrea inițială:

Joi, la sediul NATO de la Bruxelles, președintele României, Nicușor Dan, susține declarații de presă alături de Mark Rutte, secretarul general al NATO.

Mark Rutte:

securitatea Mării Negre este vitală pentru NATO
toți aliații trebuie să investească mai mult în apărare
sprijinul nostru pentru Ucraina trebuie să continue și va continua
sunt recunoscător României care a asigurat că postura nostru pe Flancul Estic e una puternică
putem să ne bazăm pe România și România poate să se bazeze pe NATO
e important ca Iranul să nu aibă capacități de rachete nucleare sau balistice. E vital pentru Israel
Toată lumea e de acord că Strâmtoarea Ormuz trebuie să se deschidă cât mai rapid cu putință
Am toată încrederea că aliații vor face totul pentru a ne sprijini interesul comun

Nicușor Dan:

am discutat despre securitatea României și securitatea Alianței
România este o țară sigur, chiar mai sigură
am discutat despre programul Santinela Estului și Marea Neagră
am discutat depsre provocările războiului hibrid și hub-ul de la Marea Neagră și despre sprijinul nostru pentru Ucraina
am discutat despre dislocarea ed echipamente defensive SUA în România, dar și despre summitul NATO de la Anakara
Anul trecut am cheltuit 2,2% din PIB pentru apărare. În bugetul de anul acesta ponderea va fi de 2,5% din PIB
Domnul Rutte va participa la summitul B9 din luna mai de la București
Cu SUA a fost vorba de o nevoie pe care aliatul nostru a avut-o și pe care noi ne-am grăbit să o satisfacem