EXCLUSIV  Criza din Qatar: sau cum pot hackerii patrioți și știrile false să destabilizeze o întreaga regiune

Europarlamentarul Ramona Mănescu a făcut o analiză pentru DC News a situației cu privire la actuala criză din zona golfului și conflictul diplomatic dintre Arabia Saudita si Qatar.

Criza din Qatar: sau cum pot hackerii patrioți și știrile false să destabilizeze o întreaga regiune

În ultimele zile, lumea întreagă a asistat cu uimire cum o întreagă regiune - 14 țări din Egipt pana insulele Maldive, a ajuns, peste noapte, în pragul războiului.

Printr-o mișcare complet neașteptată, între 5 și 6 iunie, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Yemen, Egipt, Maldive și Bahrein au anunțat că rup legăturile diplomatice cu Qatarul, impunând interdicții comerciale și de călătorie. Guvernul interimar din Liban, aflat în Libia de Est și este unul dintre cele trei guverne rivale ale Libiei a întrerupt și aceasta legăturile cu Qatarul. Toate țările implicate au cerut propriilor cetățeni să părăsească statul Qatar.

Trei state din Golf (Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Bahrein) au dat termen două săptămâni vizitatorilor și rezidenților din Qatar să părăsească țările respective. Ministerele de externe din Bahrein și Egipt au dat termen 48 de ore diplomaților din Qatar să părăsească țările respective. Acest lucru a creat unele situații dramatice, când familii mixte au trebuit să se separe din cauza interdicțiilor de călătorie sau a ordinelor de a părăsi țara.

Alte măsuri luate au fost excluderea Qatarului din coaliția armată, condusă de Arabia Saudită care derulează operațiuni în Yemen, închiderea biroului local al rețelei media Al Jazeera din Arabia Saudită, interzicerea accesului navelor qatareze sau a navelor aflate în proprietatea companiilor și a persoanelor din Qatar în porturile saudite și ale UAE, închiderea frontierei terestre dintre Arabia Saudită și Qatar, restricții bancare și restricționarea spațiului aerian pentru Qatar Airways deasupra Arabiei Saudite. Această ultimă măsură, luată peste noapte, a generat haos în întreaga regiune, cu implicații globale și incertitudini mari privind viitorul Convenției de la Chicago și al Acordului de Tranzit care asigură libertatea de tranzit pentru toată lumea.

Ca un detaliu, trebuie să spun că Hamad Saif al-Shamsi, Procurorul General al Emiratelor Arabe Unite, a anunțat pe 7 iunie că publicarea unor mesaje de simpatie față de Qatar, prin intermediul mass-media, al rețelelor de socializare sau a oricărei tip de comunicare publică scrisă, vizuală sau verbală este considerată ilegală în conformitate cu Codul penal federal al UAE și cu Legea federală privind combaterea criminalității în domeniul tehnologiei informației. Cei care sunt găsiți vinovați de astfel de infracțiuni sunt pasibili de închisoare de la 3 la 15 ani, cu amendă de până la 500.000 Dirhami (136.00$) sau ambele.

Toate acestea arată ca și cum întreaga regiune s-ar pregăti de război deoarece, în termeni diplomatici, nu a mai rămas mare lucru de făcut pentru a arata mai multă agresiune decât ceea ce s-a făcut și s-a spus deja.

Într-o regiune cu probleme, înconjurată de câteva conflicte în desfășurare (Libia, Siria, Irak și Yemen) precum și de unele dintre cele mai sărace și mai instabile țări (Eritreea, Sudanul sau Somalia), a crea și mai multă instabilitate este ultimul lucru de care oamenii au nevoie.

Ce a pornit toată această furtună diplomatică?

Dacă cineva se uită la imaginea generală din zona Golfului, ața cum era ea până acum câteva zile, poate observa existența unor tensiuni mai vechi între Arabia Saudită și vecinul său mai mic - Qatar. Aceste tensiuni datează din 2014, când Arabia Saudită, UAE și Bahrein și-au rechemat temporar ambasadorii din Qatar din cauza sprijinului acordat de aceasta din urmă pentru Frăția Musulmană.

Dar nu este vorba doar de Frăția Musulmană. Este vorba de asemenea despre Arabia Saudită care încearcă să-și impună politica în cadrul CCG, despre Qatar care încearcă să exercite regional și global o influentă mult mai mare decât ar lăsa-o să se înțeleagă dimensiunea populației și teritoriului său, precum și despre conflictul regional dintre Iran și Arabia Saudită pentru controlul celui mai mare depozit de gaze naturale din lume ce este împărțit între Qatar și Iran.

Cu toate acestea, niciuna dintre aceste tensiuni nu a lăsat să se întrevadă ceea ce se întâmplă acum.

Totul a început pe 24 mai, la doar trei zile după vizita președintelui Trump la Riyadh, cu un atac informatic asupra Agenției de Știri de Stat din Qatar, continuat cu inserarea unor știri false în portalul de știri, pe teme regionale sensibile și atribuite Emirului tarii, Șeicul Tamim bin Hamad Al-Thani. Ulterior s-a constatat că și contul oficial de Twitter al Agenției a fost compromis, cont prin care s-au transmis alte poziții false, despre rechemarea ambasadorilor statului Qatar din mai multe țări din regiune.

Printre declarațiile inserate în fluxul de știri și atribuite Emirului sunt cele despre conflictul palestiniano-israelian, relațiile cu Iranul și Hamas. Au existat, de asemenea, remarci negative despre relația 

Qatarului cu noua administrație a președintelui american Donald Trump (aceasta în ciuda declarațiilor președintelui Trump în Riyadh, cu doar trei zile înainte, care spuneau că "Statul Qatar, care găzduiește Comandamentul Central al SUA, este un partener strategic crucial").

În ciuda declarației Biroului de Comunicare al Guvernului, care a spus că "site-ul web al Agenției de știri din Qatar a fost compromis de o entitate necunoscută" și "o declarație falsă atribuită Alteței Sale a fost publicată", știrile false în discuție au fost preluate și date mai departe de agențiile din regiune.

Cu adevărat interesante sunt concluziile preliminare ale unei anchete a FBI asupra atacului cibernetic, inițiată la cererea autorităților qatareze. Informațiile culese arată că hackeri ruși se află în spatele intruziunii. Ministrul de externe al Qatarului, Șeicul Mohammed Bin Abdulrahman al-Thani, a declarat pentru CNN că FBI-ul a confirmat atacul informatic și inserarea de știri false.

Dacă această declarație va fi confirmată de raportul final, putem spune cu toții că este pentru prima dată în istorie când un atac cibernetic, combinat cu știri false, creează o adevărată criză regională.

Ceea ce este la fel de interesant este legătura dintre unii hackeri ruși și publicarea unor știri false extrem de elaborate, prin intermediul unei Agenții de Știri de Stat. Nu există nici un fel de cerere de răscumpărare, nici un furt de date, nici măcar un anunț de tipul "acest site a fost spart de ...". De fapt este dificil, dacă nu chiar imposibil să credem că un grup de hackeri (indiferent de naționalitatea lor sau de nivelul de patriotism) ar realiza un astfel de atac altfel decât la cererea și îndrumarea unui actor statal. În acest caz, vorbim de Rusia.

În investigațiile poliției, criteriul de bază este „urmărește banii”. În geopolitică echivalentul îl reprezintă “cui prodest”.

Cine ar beneficia de pe urma unui GCC fragmentat și a unei alianțe cu SUA slăbită?

Siria? Regimul lui Bashar al-Assad nu are sub nicio formă capacitatea de a derula un astfel de atac.

Iran? Iranul profită acum de efectele Acordului Nuclear care este o certitudine preferabilă unei situații conflictuale cu Arabia Saudită și a majorității țărilor arabe.

Există un singur actor statal, prezent în regiune, capabil să organizeze o astfel de acțiune, și care ar beneficia de roadele unui GCC fragmentat, a unor State Unite slăbite în regiune și a unei incertitudini crescute pe piața resurselor de petrol și gaze. Acest actor statal este Rusia!

Nici un analist lucid nu poate accepta teoria conform căreia toate aceste probleme se datorează strict numeroaselor acuzații la adresa Qatarului, conform cărora acesta este un sponsor major al unor organizații teroriste.

Aceste acuzații nu sunt noi, ele circulă de ani de zile și chiar dacă acum este momentul să le clarificăm, ele nu justifică uriașa criză regională la care asistăm.

Nu trebuie să uităm că există acuzații similare, chiar mai grave, precum raportul guvernului britanic, încă nepublicat, despre finanțarea terorismului în Regatul Unit, și care arată înspre Arabia Saudită. Despre legăturile deja dovedite dintre Iran si Hamas sau Hezbollah nici nu mai are rost să amintim!

Dacă toate acestea se referă la tăierea legăturilor cu terorismul și finanțarea acestuia, nu există un moment mai bun. Comunitatea internațională nu a fost niciodată mai hotărâtă să abordeze această problemă în așa fel încât răul să fie tăiat de la rădăcină. Dar destabilizarea unei întregi regiuni nu rezolvă problemele, doar aduce unele noi.

Cred că, în loc de acțiuni pripite, este timpul pentru calm, diplomație și viziune.

Viitorul țărilor din Golf este împreună, cooperând ca o alianță puternică și reprezentând un partener de încredere atât pentru SUA, cât și pentru UE. Toată lumea are nevoie de o alianță puternică a țărilor arabe din zona Golfului, de la cetățenii din regiune până la țările din vecinătate.

De asemenea, este timpul ca ONU să intervină și să abordeze problema actorilor de stat acuzați de sponsorizarea terorismului. Acest lucru nu se poate limita la o singură țară și trebuie să acopere toate acuzațiile care plutesc în jurul acestui subiect.

În cele din urmă, dar poate cel mai important, este timpul ca în comunitatea internațională să se recunoască urgența criminalizării războiului cibernetic, a terorismului cibernetic și a criminalității cibernetice, astfel încât să poată fi urmărite penal de o manieră credibilă. Țările care blochează încă acest proces trebuie să înțeleagă ca nimeni și nimic nu este în afara pericolului atunci când vorbim despre amenințările cibernetice și orice agresor poate deveni victima la rândul său.

[citeste si]

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

DC Media Group Audience

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel