Un prim raport abordează revizuirea Strategiei Europa 2020 și impactul acesteia asupra Politicii de Coeziune. În document, este subliniat faptul că revizuirea ar putea fi punctul de pornire pentru viitoarea arhitectură a Politicii de Coeziune. Am apreciat sugestiile prezentate în acest raport în ceea ce privește consolidarea sistemului de guvernare al Strategiei. Implementarea Strategiei este o responsabilitate comună și într-adevăr este nevoie de implicarea autoritățile locale, regionale și naționale pentru asumarea acestei responsabilități și pentru promovarea Strategiei pe plan local.
Cel de-al doilea raport în discuție detaliază punctul de vedere al Parlamentului European cu privire la legătura dintre politica de coeziune și condiționalitatea macroeconomică. Într-adevăr, Politica de Coeziune a fost supusă unor reforme importante pentru perioada 2014-2020, inclusiv în ceea ce privește relația acesteia cu aspecte generale ale guvernanței economice a Uniunii Europene. La nivelul CE, vom respecta pe deplin aceste noi prevederi și suntem deschiși dialogului cu Parlamentul European în vederea punerii în aplicare a acestora.
Ultimul raport reflectă și salută poziția Parlamentului European în ceea ce privește Strategia UE pentru regiunea Mărilor Adriatică și Ionică (EUSAIR), mai ales că Strategia reprezintă o oportunitate excepțională de intensificare a cooperării între statele membre și cele non-membre din aceasta regiune. O strategie macro-regională, care poate fi sprijinită de fondurile structurale și de investiții europene, oferă statelor membre și țările terțe situate în aceeași zonă geografică, un cadru integrat de cooperare pentru a găsi soluții comune la provocările cu care se confruntă. Cooperarea este esența proiectului European, iar strategiile macro-regionale își propun să pună în comun toate resursele disponibile la nivelul unei regiuni, pentru dezvoltarea coerentă a acesteia. Succesul EUSAIR și al strategiilor macro-regionale în general depinde de angajamentul politic puternic și susținut al țărilor participante, dar și de implicarea activă a tuturor părților interesate – parlamente naționale și regionale, societatea civilă, etc.
Totodată, în cadrul discuțiilor din Parlamentul European privind Politica de Coeziune, a fost abordată tema simplificării. În urmă cu aproape un an am luat decizia creării Grupului la nivel înalt pentru simplificare destinat beneficiarilor, tocmai cu scopul de a identifica mai rapid obstacolele în calea simplificării, dar și pentru a găsi modalități de eliminare a acestora. La prima întâlnire a Grupului la nivel înalt privind simplificarea, din data de 20 octombrie, la Bruxelles, am solicitat recomandări de acțiuni concrete care pot maximiza potențialul de simplificare în actuala perioadă de programare și pe care le vom distribui apoi tuturor părților implicate în implementarea acestor fonduri. Am rămas cu o impresie pozitivă în urma primei întâlniri a Grupului la nivel înalt, datorită discuțiilor animate care au urmat, dar și a entuziasmulului membrilor de a explora și discuta paleta largă și variată de măsuri de simplificare.
Acest Grup va mai monitoriza progresele pe care le vor face statele membre în ceea ce privește asimilarea măsurilor de simplificare, în conformitate cu Regulamentele privind fondurile structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020.
În 2017, Grupul la nivel înalt se va concentra asupra cadrului de programare post-2020, iar raportul său final va constitui pentru Comisia Europeană un element de bază în contextul formulării ulterioare a politicii de coeziune.
Notă: Titlul aparține redacției.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
