Este vorba despre clonare care, dacă până acum părea doar o temă de studiu științific, iată că lucrurile au luat o altă întorsătură.
Pe larg despre problema clonării - din filmele SF, la supermarketul de lângă noi, în editorialul Dacianei Sârbu scris pentru DC News:
Clonarea era pana acum un subiect de film avangardist, de studii stiintifice sau de titluri senzationale in ziare de scandal. Insa deciziile care se iau (ori se amana!) la Bruxelles si Strasbourg sunt pe cale sa puna acest proces in legatura foarte directa cu traiul nostru zilnic – si chiar cu farfuriile copiilor nostri!
Marti a avut loc la Strasbourg un vot decisiv pe o tema importanta pentru viitorul Uniunii Europene, chiar daca nu ati avut probabil ocazia sa cititi prea mult despre el in presa romaneasca. Plenul a fost chemat sa decida in privinta interzicerii clonarii animalelor pentru hrana. Ca raportor shadow din partea S&D in Comisia de Mediu, eu stabilesc punctul de vedere al grupului socialist in aceasta problema, dupa ce in mandatul trecut am avut acelasi rol si la prima runda de discutii pe acest subiect. Iar punctul nostru de vedere este acela ca atat clonarea, cat si importul de alimente provenite de la animale clonate ar trebui ferm interzise in Uniunea Europeana.
Participand direct la negocieri (inclusiv ale Parlamentului cu celelalte institutii, Comisia si Consiliul), am fost atunci martora la blocajul institutional in acest dosar si vad cum, la 5 ani distanta, procesul se reia din acelasi punct si va esua, probabil, din nou. De ce? Pentru ca vorbim de un conflict intre cei care se opun clonarii (atat grupul din care fac parte, dar in primul rand majoritatea europenilor consultati prin sondaje) si cei care ii sunt favorabili, dar nu au curajul sa-si asume deschis.
Consecinta? In lipsa unei decizii, produsele provenite de la animale clonate se infiltreaza treptat pe piata alimentara europeana pe calea importului.
De ce e relevanta tema clonarii pentru hrana?
Vorbim de interesele industriei alimentare si de dorinta UE de a ramane competitiva pe o piata alimentara globala unde importanti parteneri comerciali ai sai (precum SUA, Canada, Brazilia) permit clonarea.
In 2010, tema clonarii a fost discutata ca parte a unui pachet mai larg, ce continea toate "alimentele noi" (alimente care nu au fost consumate inainte de 1997 sau care sunt importate din state terte, dar nu au fost consumate in UE, precum si alimente produse prin procedee noi – de exemplu nanotehnologii). Parlamentul a sustinut interzicerea clonarii animalelor pentru producerea de hrana sau, in cel mai rau caz, prezenta clara a acestei informatii pe eticheta alimentelor. Consiliul UE si Comisia Europeana s-au opus acestor propuneri.
Atunci, etapa de conciliere – practic sedinta comuna dintre reprezentantii celor 3 institutii, la care am participat si eu - s-a terminat la patru dimineata, fara a se ajunge la o solutie. Iar lipsa de reglementare a problemei nu a insemnat decat ca produse provenite de la urmasi ai clonelor au putut sa intre pe piata alimentara din UE, sub forma de importuri.
Acum, procesul practic s-a reluat din acelasi punct si raportul votat de plen pe 8 septembrie va ajunge din nou pe masa Consiliului. Un nou blocaj institutional este de asteptat.
Controverse si repere. Ce cred europenii?
Exista rezerve la nivel etic si care tin de bunastarea animalelor. Clonele au o rata a mortalitatii mult mai mare decat a animalelor obisnuite; rata de reusita a tehnicilor de clonare e inca redusa, iar procesul de clonare presupune suferinta pentru respectivele animale.
Dar cel mai important, dupa parerea mea, e sa privim catre ce vor cetatenii europeni.
Cel mai recent Eurobarometru pe subiect, din 2010, arata astfel: 70% dintre europeni considera ca nu ar trebui incurajata productia de alimente din animale clonate (in randul femeilor, procentul creste chiar la 73%). Doar 15 % au o parere contrara. 63% dintre europeni cred ca astfel de alimente nu sunt sigure pentru sanatatea lor si a familiilor. 57% dintre europeni considera clonarea ca nefiind benefică pentru ei și familiile lor (față de numai 27% care se declara favorabili); mai mult, 64% dintre europeni cred ca acest procedeu nu este sigur pentru generatiile viitoare (fata de 17% care cred contrariul).
Sunt majoritati mai mult decat clare, de care institutiile europene sunt obligate sa tina cont. Iar aceasta obligatie e cu atat mai puternica in situatia in care nu avem nevoie de clonare pentru a ne asigura necesarul de alimente in UE! Avem o politica agricola comuna cu o finantare uriasa de la bugetul UE, avem reguli bine puse la punct, avem capacitati mari de productie de alimente. Ne putem hrani cetatenii fara a apela la un procedeu de laborator cu metode controversate si cu efecte inca insuficient investigate pe termen lung.
In aprilie 2015 am co-prezidat impreuna cu Czesław Siekierski, presedintele Comisiei de Agricultura din Parlamentul European, dezbaterea comuna a comisiilor de Agricultura si Mediu dedicata acestei teme. Am facut apel la respectarea vointei cetatenilor europeni in deciziile luate in acest domeniu, si cred ca raportul final adoptat acum si de plen indeplineste acest criteriu.
Ce urmeaza?
In opinia mea, o simpla interzicere a producerii de alimente de la animale clonate nu e suficienta, daca in acelasi timp permitem ca pe piata sa existe produse de la urmasii clonelor si daca permitem importurile. In cel mai rau caz, aceste alimente ar trebui etichetate pentru ca oamenii sa poata lua decizii in cunostinta de cauza. Parlamentul a cerut cu fermitate acest lucru, dar Comisia nu a sustinut aceasta cerinta.
Acum, dupa votul din plenul de la Strasbourg, mingea se afla din nou in curtea celorlalte institutii – in prima instanta a Consiliului. Va fi un nou moment cand aceste institutii vor trebui sa demonstreze ca tin cont de vocea oamenilor.
* n.r. - lead-ul și titlul de homepage aparțin redacției
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
