Update 5: Reacţii internaţionale la apelul lui Donald Trump pentru ajutor în securizarea strâmtorii Ormuz
Preşedintele american Donald Trump a făcut în weekend un apel către aliaţii SUA să vină în ajutor pentru asigurarea securităţii navigaţiei prin strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul de hidrocarburi, în timp ce forţele iraniene continuă atacurile asupra acestei căi navigabile vitale, pe fondul războiului dus de SUA şi Israel împotriva Iranului, intrat deja în a treia săptămână, relatează luni Reuters.
Trump a declarat că administraţia sa a contactat deja şapte ţări, dar a refuzat să le numească. Totuşi, într-o postare anterioară pe reţelele de socializare, şeful administraţiei de la Washington a spus că speră ca Franţa, China, Japonia, Coreea de Sud, Regatul Unit şi alte ţări să participe.
Iranul a blocat efectiv strâmtoarea, o cale navigabilă îngustă între Iran şi Oman, întrerupând astfel o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, în cea mai gravă perturbare înregistrată până acum.
Reuters trece în revistă reacţia unora dintre ţări la apelului Washingtonului de a trimite nave în regiune:
Japonia
Japonia nu intenţionează la ora actuală să trimită nave militare pentru a escorta nave în Orientul Mijlociu, a declarat luni şefa executivului nipon Sanae Takaichi.
"Nu am luat nicio decizie legată de trimiterea navelor de escortă. Continuăm să analizăm ce poate face Japonia în mod independent şi ce se poate face în cadru legal", a declarat Takaichi în parlament.
Premierul Japoniei urmează să se deplaseze săptămâna aceasta la Washington pentru discuţii cu Donald Trump, pe agenda vizitei figurând şi conflictul legat de Iran.
China
China a cerut luni încetarea escaladării tensionate din strâmtoarea Ormuz şi oprirea acţiunilor militare din zonă, fără a clarifica dacă va participa la o potenţială coaliţie internaţională pentru escortarea navelor, potrivit EFE.
Întrebat despre apelurile Washingtonului ca mai multe ţări să contribuie la securitatea rutei maritime, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, a declarat că situaţia din strâmtoarea Ormuz şi apele înconjurătoare a fost "tensionată" în ultima vreme, afectând rutele internaţionale de marfă şi energie şi subminând stabilitatea regională şi globală.
Purtătorul de cuvânt a îndemnat "toate părţile" să înceteze imediat acţiunile militare, să evite escaladarea tensiunilor şi să prevină ca instabilitatea regională să aibă un impact mai mare asupra dezvoltării economiei globale.
Întrebat dacă Beijingul a primit vreo solicitare din partea Statelor Unite de a se alătura coaliţiei şi dacă va trimite nave în zonă, Lin a evitat un răspuns direct, afirmând pur şi simplu că China menţine comunicarea cu "toate părţile relevante" şi se angajează să contribuie la reducerea tensiunilor şi să promoveze detensionarea.
Australia
Australia nu va trimite nave militare pentru a ajuta la redeschiderea strâmtorii Ormuz, a declarat luni un ministru al guvernului de la Canberra.
"Nu vom trimite nicio navă în strâmtoarea Ormuz. Ştim cât de incredibil de importantă este aceasta, dar nu este ceva ce ni s-a cerut sau la care să contribuim", a declarat Catherine King, membră a cabinetului prim-ministrului Anthony Albanese, într-un interviu acordat postului public de televiziune ABC.
Coreea de Sud
"Vom menţine o comunicare strânsă cu SUA în legătură cu această problemă şi vom lua o decizie după o analiză atentă", a reacţionat duminică biroul preşedinţiei de la Seul.
Potrivit Constituţiei Coreei de Sud, desfăşurarea de trupe în străinătate necesită aprobarea parlamentului, iar lideri ai opoziţiei au declarat că orice trimitere de nave de război în strâmtoare ar avea nevoie de consimţământul legislativului.
Regatul Unit
Premierul britanic Keir Starmer a discutat cu Donald Trump despre necesitatea redeschiderii strâmtorii pentru a se pune capăt perturbării survenite în navigaţia globală, a declarat duminică o purtătoare de cuvânt a instituţiei de pe Downing Street.
Starmer a discutat această problemă şi cu prim-ministrul canadian Mark Carney, iar cei doi au convenit să continue discuţiile cu privire la conflictul din Orientul Mijlociu într-o întâlnire preconizată să aibă loc luni, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
Uniunea Europeană
Miniştrii de externe ai ţărilor UE vor aborda luni consolidarea unei mici misiuni navale în Orientul Mijlociu, însă nu ar fi vorba de extinderea rolului acesteia pentru a include şi strâmtoarea blocată, spun diplomaţi şi oficiali.
Misiunea Aspides a UE a fost înfiinţată în 2024 pentru a proteja navele de atacurile miliţiei rebele houthi din Yemen în Marea Roşie.
Germania
Misiunea Aspides - denumită astfel după cuvântul grecesc "scuturi" - nu este eficientă nici măcar în îndeplinirea sarcinii sale actuale, a apreciat duminică ministrul de externe german, Johann Wadephul.
"De aceea sunt foarte sceptic că extinderea sistemului Aspides până la strâmtoarea Ormuz ar oferi o securitate mai mare", a afirmat el într-un interviu pentru televiziunea publică ARD.
Update 4: Armata israeliană confirmă 'operaţiuni terestre limitate' în sudul Libanului
Armata israeliană a anunţat luni că a început 'operaţiuni terestre limitate şi ţintite' în sudul Libanului în ultimele zile, transmite dpa.
Obiectivul este de a viza membrii activi ai miliţiei şiite Hezbollah, susţinută de Iran, precum şi infrastructura acesteia, a indicat armata.
Potrivit acesteia, operaţiunile terestre 'fac parte din măsuri defensive mai ample' pentru protejarea locuitorilor din nordul Israelului.
Publicaţia 'The Times of Israel' a relatat în weekend că forţe terestre israeliene au ucis zeci de luptători ai miliţiei Hezbollah în lupte în sudul Libanului, informaţie confirmată de Ministerul israelian al Apărării.
Se spune că au fost distruse depozite de arme, un centru de comandă şi posturi de observaţie ale Hezbollah.
În Liban există îngrijorări privind o ofensivă terestră mai amplă a Israelului. Conform portalului de ştiri Axios, care citează oficialităţi israeliene şi americane, Israelul intenţionează să ia sub control întreaga regiune de la sud de fluviul Litani pentru a destructura infrastructura militară a Hezbollah.
Update 3: Trafic suspendat pe aeroportul din Dubai după un atac cu dronă
Zborurile sunt suspendate temporar luni pe aeroportul din Dubai, au anunţat autorităţile din emirat, din cauza unui incendiu la un rezervor de combustibil legat de un atac cu dronă, transmite AFP.
Autoritatea aviaţiei civile din Dubai a anunţat suspendarea temporară a zborurilor pe aeroportul internaţional din Dubai ca măsură de precauţie pentru a asigura siguranţa tuturor pasagerilor şi a personalului, a indicat pe X Biroul de presă din Dubai.
Potrivit aceleiaşi surse, un "incident legat de o dronă" a provocat mai devreme un incendiu la un rezervor de combustibil pe aeroport, fără a se raporta răniţi. Incendiul a fost ţinut sub control.
Aeroportul din Dubai este cel mai frecventat din lume pentru traficul internaţional şi principalul hub pentru Emirates, cea mai mare companie aeriană din Orientul Mijlociu.
Activitatea sa a fost grav perturbată de la începutul operaţiunii americano-israeliane împotriva Iranului pe 28 februarie şi de la atacurile de represalii lansate de Republica Islamică împotriva Emiratelor Arabe Unite (EAU) şi a celorlalţi vecini ai săi din Golf.
Săptămâna trecută, autorităţile din Dubai au raportat patru persoane rănite când o dronă s-a prăbuşit în apropierea aeroportului.
De la începutul războiului, Iranul a lansat peste 1.800 de rachete şi drone asupra EAU, potrivit Ministerului Apărării din Emirate, perturbând viaţa acestui important centru financiar care este şi unul dintre nodurile vitale ale traficului aerian mondial.
Deşi forţele de apărare civilă ale ţării au interceptat, potrivit autorităţilor, majoritatea proiectilelor, Ministerul Apărării din Emirate a raportat şase morţi de la începutul războiului, inclusiv patru civili şi doi militari, care au murit într-un accident de elicopter atribuit unei defecţiuni tehnice.
Iranul a vizat baze militare şi interese economice americane la vecinii săi din Golf, precum şi infrastructură civilă, cum ar fi aeroporturi, porturi şi instalaţii petroliere.
În Arabia Saudită, Ministerul Apărării a anunţat luni dimineaţă interceptarea a cinci drone în estul ţării.
De asemenea, Kuweitul a raportat luni dimineaţă devreme că două drone au fost distruse în ultimele 24 de ore.
Duminică, o bază italo-americană din Kuweit a fost, de asemenea, vizată de un atac cu drone, potrivit armatei italiene.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a justificat atacurile prin "numeroasele dovezi" care, în opinia sa, arată că bazele americane din statele din Golf sunt folosite pentru a viza Iranul.
Ca semn al scepticismului crescând cu privire la o rezolvare rapidă a conflictului, cele două curse de Formula 1 Mare Premiu programate în Bahrein (10-12 aprilie) şi Arabia Saudită (17-19 aprilie) au fost anulate.
Update 2: Trump cere ca NATO şi China să se implice în redeschiderea strâmtorii Ormuz
NATO riscă să se confrunte cu un viitor "foarte sumbru" dacă aliaţii americanilor nu îi ajută să elibereze strâmtoarea Ormuz, a avertizat duminică preşedintele american Donald Trump într-un interviu acordat Financial Times, citat de AFP.
"Este absolut normal ca cei care profită de pe urma acestei strâmtori să contribuie pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic neplăcut acolo", a declarat preşedintele american, reamintind că Europa şi China depind puternic de petrolul din Golf, spre deosebire de Statele Unite.
"Dacă nu există un răspuns (la solicitarea americană) sau dacă acesta este negativ, cred că acest lucru va avea consecinţe foarte sumbre pentru viitorul NATO", a adăugat el.
În acelaşi interviu, Donald Trump a avertizat că vizita sa de stat în China, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele Xi Jinping între 31 martie şi 2 aprilie, ar putea fi amânată dacă Beijingul nu oferă ajutor Statelor Unite pentru eliberarea strâmtorii Ormuz.
"Cred că şi China ar trebui să ajute, deoarece importă 90% din petrolul său prin strâmtoare", a estimat preşedintele american.
Trump a adăugat că şi-ar dori un răspuns din partea Beijingului înainte de summitul programat la sfârşitul lunii. "Ne-ar plăcea să ştim acest lucru înainte de acel moment. Este (două săptămâni înseamnă) mult", în caz contrar "am putea amâna" vizita, a subliniat el, fără a preciza pentru cât timp.
Update 1: Atac israelian la perfieria sudică a Beirutului
Armata israeliană a bombardat din nou suburbiile sudice ale Beirutului duminică seara, după ce a emis mai devreme în cursul zilei un ordin de evacuare care acoperea mai multe cartiere din zonă, scrie AFP.
Corespondenţi ai AFP în capitala libaneză au auzit o explozie puternică, cea mai recentă dintr-o serie de atacuri vizând bastionul Hezbollah din sudul Beirutului, pe care Israelul îl bombardează fără încetare din 2 martie.
La scurt timp după raid, armata israeliană a declarat pe reţelele de socializare că "atacă în prezent infrastructura teroristă a Hezbollah din Beirut".
Un fotoreporter al AFP a văzut duminică dimineaţă în această suburbie mai multe clădiri în ruine şi străzi pline de moloz, de unde au fugit majoritatea locuitorilor.
De când Hezbollah a atras Libanul în războiul regional pe 2 martie, 850 de persoane au fost ucise, inclusiv 107 copii, în atacurile aeriene israeliene. Peste 830.000 de persoane au fost strămutate, dintre care 130.000 sunt adăpostite în centre de primire, potrivit autorităţilor libaneze.
În plin război în Orientul Mijlociu, Iranul anunță o creștere de 60% a salariului minim
Ministrul Muncii din Iran a anunţat o creştere cu peste 60% a salariului minim, a relatat duminică presa locală, la câteva luni după manifestaţiile antiguvernamentale declanşate iniţial de situaţia economică gravă a ţării, notează AFP.
Ţara ajustează anual salariul minim în funcţie de inflaţie, care a explodat sub efectul sancţiunilor internaţionale în lunile premergătoare războiului declanşat de atacurile aeriene israeliano-americane din 28 februarie.
Potrivit agenţiei de presă iraniene Tasnim, citându-l pe ministrul muncii, "cu acordul guvernului", salariul minim lunar va creşte de la 103 milioane de riali la 166 de milioane rali în următorul an persan, care începe în câteva zile.
Executivul a anunţat, de asemenea, o creştere similară a alocaţiilor pentru copii.
Moneda iraniană se tranzacţionează la aproximativ 1,47 milioane de riali pentru un dolar, potrivit site-ului Bonbast.
Manifestaţiile au fost declanşate în decembrie anul trecut de costul ridicat al vieţii şi de deprecierea monedei naţionale.
Acestea s-au transformat, însă, rapid într-o vastă mişcare de contestare de o amploare fără precedent, cerând căderea regimului iranian, la putere de la Revoluţia Islamică din 1979.
Autorităţile au reprimat brutal protestele, omorând mii de oameni în întreaga ţară, potrivit grupurilor pentru drepturile omului.