Secţiunea 702, amendamentul în cauză, este însă în centrul unui scandal, pentru că activiştii pentru dreptul la viaţă privată spun că acesta deschide şi calea spre abuzuri, nefiind supravegheate doar informaţiile externe, ci şi cele ale cetăţenilor americani. Autorităţile, pe de altă parte, spun că amendamentul este necesar să continue să fie aplicat, pentru a putea preveni atacuri teroriste pe teritoriul SUA.
Dar care este istoria FISA? Când a apărut amendamentul cunoscut drept secţiunea 702?
FISA a luat naştere la scurt timp după scandalul Watergate. Richard Nixon, preşedintele SUA implicat în acest scandal, a fost acuzat atunci că şi-a spionat opoziţia. La scurt timp după demisia sa de la Casa Albă, investigaţiile Senatului americani au relevat că au avut loc acţiuni de supraveghere neconstituţionale, care au încălcat al IV-lea amendament, acţiuni autorizate de Nixon împotriva unor grupuri politice şi a unor activişti.
Ca răspuns, Congresul SUA a adoptat FISA, care a stabilit atât nevoia de coordonare juridică, dar şi un proces guvernamental pentru obţinerea de mandate de supraveghere. FISA menţiona atunci câ supravegherea are scopul de a aduna informaţii şi contrainformaţii din surse externe SUA.
De la adoptarea FISA şi a tribunalului care pune legea în aplicare, au fost adăugate mai multe amendamente pentru lărgirea orizonturilor legii. Totul a culminat cu Actul Patriotic, adoptat imediat după evenimentele din 11 septembrie 2001. Din acel moment, eforturile liderilor din Congres, ale activiştilor pentru libertăţi civile şi nu numai au pus în discuţie funcţionalitatea şi constituţionalitatea tribunalului FISA, precum şi a operaţiunilor sale, conform unei analize din presa americană.
Ce spune secţiunea 702 şi de ce Congresul nu vrea să renunţe la ea
În 2008, Congresul SUA a introdus secţiunea 702 în FISA pentru a extinde capacitatea agenţiilor guvernamentale de supraveghere a unor persoane suspectate de terorism. Legea permite NSA să obţină comunicaţiile oricărei persoane din afara SUA fără să obţină un mandat judecătoresc.
Conform NSA, "sub secţiunea 702 din FISA, NSA este autorizată să targeteze orice persoană despre care se crede că este situată în afară SUA, dar care foloseşte servicii de comunicaţii americane. SUA este principalul hub de telecomunicaţii din lume, iar FISA are rolul de a permite Guvernului să colecteze informaţii şi contrainformaţii străine, în timp ce protejează drepturile civile şi intimitatea cetăţenilor americani".
Numai că activiştii spun că acest amendament deschide şi calea spre abuzuri, comunicaţii ale unor cetăţeni americani fiind obiectul supravegherii. Iar NSA (n.r. National Security Agency) recunoaşte că, uneori, acest lucru se poate întâmpla.
Unele exemple recente ale încălcării drepturilor americanilor, conform Brennan Center, sunt cele din perioada protestelor Black Lives Matter. Atunci FBI a supravegheat, fără mandat, mai mulţi oficiali guvernamentali, jurnalişti, analişti politici şi 19.000 de donatori de campanie.
"Dintr-o varietate de motive, inclusiv unele tehnice, comunicaţiile cetăţenilor americani sunt uneori, accidental, obţinute în urma targetării unor entităţi externe. Spre exemplu, un cetăţean american ar putea fi parte dintr-un şir de e-mail-uri ale unei ţinte externe legitime, sau sunt cazuri în care un cetăţean SUA ar putea fi în contact cu o ţintă teroristă. În aceste cazuri, procedurile adoptate de Procurorul General, în consultare cu directorul Agenţiei Naţionale de Informaţii şi aprobate de curtea FISA, sunt folosite pentru a proteja dreptul la viaţă privată al cetăţeanului american", mai spun cei de la NSA.
Ce se întâmplă dacă secţiunea 702 nu mai este prelungită
Din 2008 până în prezent, secţiunea 702 a fost reautorizată de mai multe ori. Ultima dată a fost reautorizată în aprilie 2024, cu o durată de funcţionare de doi ani. Iar aceşti doi ani se încheie acum, motiv pentru care în Congresul SUA au loc dezbateri serioase. În trecut, preşedintele american Donald Trump cerea închiderea FISA, acuzând chiar că agenţiile guvernamentale au folosit secţiunea 702 pentru a obţine informaţii din campania sa din 2016. Acum, însă, şi-a schimbat opinia şi cere ca legea să continue. Ba mai mult, Donald Trump le cere republicanilor care o critică să se alinieze voinţei partidului şi să o voteze.
Pe 15 aprilie, Donald Trump chiar scria pe Truth Social că "sunt dispus să risc cedarea drepturilor şi privilegiilor mele de cetăţean pentru armata noastră grozavă şi pentru ţara noastră".
Astfel, dacă Congresul SUA permite secţiunii 702 să expire, fără a ajunge la un acord pe reautorizarea ei, ar avea loc o reducere radicală a capacităţii de colectare a informaţiilor şi contrainformaţiilor externe de către agenţiile americane.
Există, însă, un nou factor în discuţie. Dacă până acum se opuneau secţiunii 702 activiştii pentru dreptul la viaţă privată, care cereau creşterea transparenţei în aplicarea legii, acum se opun şi mai mult republicani ultraconservatori, care se bazează pe lipsa de încredere în FBI, dar şi pe eşecul comunităţii de informaţii în a raporta interferenţa Rusiei în campania prezidenţială din 2016, scrie LawFareMedia.
Pentru moment, prelungirea cu 45 de zile a secţiunii 702 a mers spre semnare la Donald Trump, iar negocierile în Congres vor continua.