Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Românii NU sunt dispuși să permită accesul la datele lor nici măcar pentru prevenirea răspândirii unui virus

Sondajul realizat la nivelul fiecărui stat membru a urmărit atitudinile și percepțiile europenilor legate de unele aspecte ce țin de digitalizare și de impactul acesteia asupra vieții cotidiene.

Instituțiile europene sunt interesate de aceste aspecte cu atât mai mult cu cât Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, a declarat că digitalizarea Europei este o prioritate a mandatului său, întrucât aceasta oferă oportunități de creștere a competitivității, a economiei și a calității vieții individuale în general. După nici două luni de la începutul anului, întreaga Europă avea să descopere cât de important poate fi să aibă posibilitatea de a accesa online servicii publice, iar cetățenii să își fi dezvoltat deja abilități digitale, în condițiile în care Covid-19 ne ține izolați la domiciliu, iar telemunca a devenit modalitatea preferată de desfășurare a activității profesionale.


Datele pentru Eurobarometrul Special 503 (publicat pe site-ul Comisiei Europene în luna martie 2020) au fost culese între 6 și 19 decembrie 2019, cu mult înaintea izbucnirii pandemiei de coronavirus în Europa.

Românii nu sunt foarte preocupați să își schimbe dispozitivele digitale (cum ar fi smartphone-uri sau tablete), dacă nu scade semnificativ performanța de funcționare a acestora

 


O cincime dintre români spun că își schimbă dispozitivele digitale o dată la cinci ani, și cam tot atâția declară că le schimbă o dată la zece ani, în timp ce 18% spun că le schimbă cel puțin o dată la doi ani. Aceasta este situația în majoritatea țărilor europene. Danezii, spaniolii, francezii sau suedezii în schimb nu sunt foarte preocupați de ultimele versiuni ale telefoanelor sau ale tabletelor, cei mai mulți schimbându-le o dată la zece ani.

Unul din zece români își cumpără un telefon sau o tabletă nouă pentru că nu le mai place cum arată cele vechi

 


Peste o treime dintre români își cumpără un dispozitiv nou mai ales pentru a înlocui unul pe care l-au spart, apoi pentru că nu mai sunt mulțumiți de performanța dispozitivului vechi, au primit un dispozitiv nou ca parte a unui contract (cum ar fi cel cu operatorii de servicii de telefonie sau de internet și cablu), și-au dorit noi funcții ale dispozitivului sau pur și simplu nu le-a mai plăcut cum arată cel vechi. Doar 8% dintre români spun că la baza deciziei de achiziționare a unui dispozitiv nou stă dorința de a deține ultima versiune de pe piață, în timp ce 7% dintre români spun că nu au niciun dispozitiv digital, peste media europeană de 5%.

Recompensele în bani sau vouchere ar fi motivația care i-ar determina în primul rând pe români să ia în considerare reciclarea dispozitivelor digitale vechi

 


Aceasta este prima motivație și pentru lituanieni, bulgari, croați sau sloveni, în timp ce pentru cetățenii celorlalte state membre este mai important să existe un punct de reciclare în apropiere sau să fie siguri că nu există niciun risc în ceea ce privește datele personale stocate pe respectivele dispozitive.

Aproape o treime dintre români nu sunt dispuși să renunțe la informațiile personale pentru niciun scop, nici măcar pentru ajutarea autorităților în vederea stopării unei epidemii

 


Restul românilor ar fi totuși dispuși să partajeze o parte dintre informațiile personale în scopul îmbunătățirii serviciilor publice, cum ar fi răspunsul la o situație de criză – dezastru natural, epidemie sau atac terorist (28%), îmbunătățirea cercetărilor în domeniul medical sau al sănătății (27%), îmbunătățirea transportului public (22%) sau a eficienței energetice (21%).

Românii nu sunt foarte interesați să controleze utilizarea informațiilor personale cum ar fi obiceiurile de consum online sau informații despre sănătate

 


Maghiarii sunt singurii care își doresc și mai puțin decât noi să controleze astfel de informații personale (doar 16%, spre deosebire de 30% dintre români), în tip ce aproape două treimi dintre olandezi de exemplu își doresc să poată face acest lucru.

Șase din zece români consideră că sunt expuși la știri false (fake news), iar mass media poartă vina principală pentru aceasta
Aproape doi din zece români cred că sunt bombardați cu știri false în fiecare zi, iar alți trei din zece români cred că se întâlnesc cu interpretări eronate ale realității cel puțin o dată pe săptămână. Maltezii, croații și grecii se simt cei mai expuși la fake news (peste 80%), spre deosebire de bulgari, polonezi și austrieci (sub 60%).
Mai mult de jumătate dintre români (53%) învinovățesc mass media pentru răspândirea știrilor false, responsabilitatea pentru combaterea acestora fiind apoi trecută în sarcina autorităților publice (de către 41% dintre români), a platformelor de social media (de către 28% dintre români) și a instituțiilor educaționale (de către 20% dintre români). Interesant este că o treime dintre concetățeni își asumă ei înșiși responsabilitatea pentru combaterea informațiilor eronate.

5% dintre români și tot atâția cehi și danezi consideră că nu trebuie făcut nimic pentru stoparea dezinformării, procent întrecut doar de către polonezi (7%)
Dintre măsurile care ar trebui luate de către autorități în vederea diminuării dezinformării, românii ar dori în primul rând să fie ajutați să identifice mai bine informațiile false, apoi ca statul să sprijine activitatea de verificare a informațiilor și să-i împiedice pe cei care diseminează aceste știri false să abuzeze de serviciile platformelor de social media. Topul acțiunilor preferate de români din partea autorităților este completat de sprijinul diversității informaționale și al jurnalismului de calitate, reglementarea conținutului platformelor de social media sau obligarea acestora să explice algoritmii de afișare preferențială a conținutului.


Astfel, anunțul făcut de Președintele Iohannis (în contextul emiterii decretului prezidențial de instalare în România a stării de urgență) cum că se vor înăspri sancțiunile pentru diseminarea informațiilor eronate – activitate văzută de mulți ca limitare a dreptului la liberă exprimare – pare să aibă susținere publică din partea cetățenilor, care așteaptă ca statul să intervină mai mult în reglementarea acestor aspecte.

Mai mult de jumătate dintre români (57%) consideră că dețin suficiente abilități pentru utilizarea tehnologiilor digitale în viața de zi cu zi, dar prea puțini față de restul europenilor. Lipsa timpului este principalul motiv care ne împiedică să ne dezvoltăm mai mult aceste abilități
Cu acest procent însă, ne situăm la coada clasamentului european, alături de bulgari, italieni și greci, în contrast cu 87% dintre olandezi sau suedezi. Atunci când vine vorba despre competențe digitale folosite la locul de muncă, două treimi dintre români consideră că posedă destule abilități, dar avem din nou printre cele mai mici procente, alături de greci, spre deosebire de 94% dintre suedezi, de exemplu. Dăm vina în principal pe lipsa timpului și a banilor pentru a urma astfel de cursuri.

Românii și ungurii sunt cei mai puțin curioși europeni atunci când este vorba despre modul în care sunt folosite datele personale de pe rețelele de socializare atunci când accesează alte site-uri

 


Doar 52% dintre români și jumătate dinte unguri își doresc să știe aceste lucruri, spre deosebire de 88% dintre finlandezi și greci.

În ultimele 12 luni, peste 80% dintre polonezi și români nu au achiziționat online niciun produs dintr-un stat membru UE - cele mai mari procente între ceilalți cetățeni europeni

 


Principalele motive invocate au fost faptul că nu au dorit să achiziționeze nimic online și că nu au dorit să facă oricum acest lucru de pe un site al unui alt stat membru.


Cei 15% dintre români care totuși au făcut achiziții online din spațiul comunitar în ultimul an spun că principalele probleme pe care le-au întâmpinat țin de taxarea suplimentară din cauza zonei din care s-a făcut achiziția sau din cauza metodei de plată pe care au ales-o. Alți români au fost redirecționați automat către ale versiuni ale site-urilor accesate sau pur și simplu nu au putut accesa anumite site-uri, li s-au schimbat condițiile de achiziție atunci când au introdus adresa sau li s-a refuzat pur și simplu plata din cauza locației din care aceasta a fost inițiată.

Digitalizarea unor aspecte ale vieții publice este de dorit, mai ales în ceea ce privește relația cu autoritățile. În contextul izolării la domiciliu ca măsură pentru combaterea răspândirii noului virus ucigaș, Autoritatea pentru Digitalizarea României și-a intensificat activitatea, anunțând recent că românii vor putea depune solicitări online, semnate electronic, către orice instituție publică din România, iar acestea vor fi obligate să dea răspunsuri tot electronic. Rămâne de văzut cât de mult se vor adapta și românii acestor noi realități sociale, mai ales cei din mediul rural. Condiționarea acceptării cererilor online de semnătura electronică poate reprezenta o piedică importantă în trecerea spre comunicarea online dintre stat și cetățean, având în vedere că obținerea unei astfel de certificări presupune costuri financiare, iar utilizarea semnăturii electronice presupune abilități digitale peste medie.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.23
YesMy