Cel mai grav incident a avut loc la Valjevo, în centrul Serbiei, unde mii de manifestanți s-au adunat în piața orașului. Un grup de bărbați mascați a incendiat sediul Partidului Progresist Sârb (SNS), formațiunea politică a lui Aleksandar Vucic. În clădire nu se aflau persoane, însă gestul a declanșat imediat intervenția forțelor de ordine. Polițiștii au fost atacați cu pietre și obiecte pirotehnice, iar în replică au folosit grenade asurzitoare și gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea.
Scenarii similare s-au repetat și în capitala Belgrad, unde poliția a blocat grupurile de manifestanți care încercau să ajungă la sediul central al SNS. Tensiuni s-au înregistrat și la Novi Sad, al doilea oraș ca mărime al țării, unde de la tragedia din noiembrie 2024 nemulțumirea publică a crescut constant. Atunci, prăbușirea acoperișului de beton al gării a ucis 16 oameni, iar protestatarii au pus dezastrul pe seama corupției generalizate din sistem.
O mișcare condusă de studenți
Inițial, protestele, conduse în special de studenți, au avut un caracter pașnic. Zeci, chiar sute de mii de oameni au ieșit în stradă în ultimele luni, în toată țara, cerând măsuri reale împotriva corupției. Însă în ultima săptămână, climatul s-a schimbat radical: grupuri de susținători ai puterii, mulți dintre ei mascați, au apărut în stradă și au intrat în altercații cu protestatarii.
Opoziția și organizațiile civice acuză poliția și susținătorii SNS că provoacă intenționat violențe. Pe rețelele sociale circulă imagini cu manifestanți răniți grav, inclusiv un videoclip din Valjevo, unde aproximativ 20 de agenți de ordine au fost filmați lovind un tânăr căzut la pământ. Poliția neagă acuzațiile și afirmă că acțiunile sale au fost răspunsuri necesare la atacurile protestatarilor.
Consecințe politice și presiune pe regim
Presiunea străzii a forțat deja schimbări majore. Guvernul a fost restructurat, premierul a fost înlocuit, iar mai mulți foști miniștri se află sub anchetă și în arest. Totuși, manifestanții cer acum și mai mult: organizarea de alegeri anticipate. Președintele Aleksandar Vucic, reales în 2022 pentru un mandat de cinci ani, respinge categoric ideea și acuză un „complot străin” menit să destabilizeze Serbia și să îi răstoarne guvernarea.
Serbia se află astfel într-un punct critic. Mișcările anticorupție, născute dintr-o tragedie care a scos la iveală slăbiciunile statului, au evoluat într-un val de contestare fără precedent al puterii. În timp ce mii de oameni continuă să ceară schimbare, regimul răspunde prin represiune și acuzații, semn că conflictul dintre stradă și autorități riscă să se adâncească și mai mult în perioada următoare.