Spune-mi ce postezi pe Insta ca să-ţi zic cât de trist eşti. Un algoritm a fost antrenat să detecteze nefericirea de pe rețelele sociale

Teoria Alegerii a lui William Glasser spune că există cinci nevoi de bază care sunt esențiale pentru orice comportament uman: supraviețuire, putere, libertate, apartenență și distracție. Aceste nevoi au o influență asupra imaginilor pe care alegem să le încărcăm pe pagina noastră de Instagram și cu nefericirea de pe rețelele sociale. „Modul în care ne prezentăm pe rețelele sociale ne poate oferi informații utile despre comportamente, personalități, perspective, motive și nevoi”, a explicat Mohammad Mahdi Dehshibi, care a condus acest studiu în cadrul grupului AI pentru bunăstarea umană (AIWELL), care face parte din Facultatea de Informatică, Multimedia și Telecomunicații din cadrul UOC.

Echipa de cercetare a petrecut doi ani lucrând la un model de învățare profundă care identifică cele cinci nevoi descrise de Glasser, folosind date multimodale precum imagini, text, biografie și geolocalizare. Pentru studiu, care a fost publicat în revista IEEE Transactions on Affective Computing, au fost analizate 86 de profiluri Instagram, atât în spaniolă, cât și în persană. Bazându-se pe rețele neuronale și pe baze de date, experții au antrenat un sistem algoritmic pentru a identifica conținutul imaginilor și pentru a clasifica conținutul textual prin atribuirea diferitelor etichete propuse de psihologi, care au comparat rezultatele cu o bază de date care conține peste 30.000 de imagini, subtitrări și comentarii, scrie Eurek Alert. Problema standardizării etichetelor obținute din texte și imagini a fost rezolvată cu o carte de coduri, Bag-of-Content, pe care ei au descris-o drept o „hartă semantică de la domeniul vizual la cel textual”. Potrivit cercetătorilor, experimentele „arată o acuratețe promițătoare și informații complementare între indiciile vizuale și textuale”. Cu alte cuvinte, algoritmul creat poate identifica nefericirea de pe rețelele sociale.

Selfie-ul trădează nevoia de Putere şi recunoaştere a autorităţii

Dehshibi, în prezent cercetător la laboratorul de cercetare imBody al Universității Carlos III de Madrid (UC3M) și la Laboratorul de Calcul Neconvențional al UWE Bristol, folosește un exemplu pentru a explica acest lucru: „Imaginați-vă că un biciclist urcă pe munte, iar în vârf alege între distribuirea unui selfie și a unei fotografii de grup. Dacă alege selfie-ul, noi percepem o nevoie de Putere, dar dacă alege cealaltă variantă, putem concluziona că persoana nu caută doar distracție, ci și o modalitate de a-și satisface nevoia de Apartenență”, a explicat Dehshibi. În plus, faptul că profilurile analizate aparțin unor persoane care comunică în două limbi diferite evită prejudecățile culturale, notează revista Descoperă.

Studiile anterioare au descoperit, de exemplu, că utilizatorii vorbitori de limbă spaniolă au mai multe șanse să menționeze probleme de relație atunci când se simt deprimați decât vorbitorii de engleză. Autorii cred că cercetările lor pot ajuta la îmbunătățirea măsurilor preventive, de la identificare la tratament îmbunătățit atunci când o persoană este diagnosticată cu o tulburare de sănătate mintală.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News