De la lucrul bine făcut la lucrul și mai bine făcut

mircea.cosea / 14 ian 2015 / 11:45 Salveaza PDF Comentarii
Mircea_Cosea
Descriere foto: Mircea_Cosea

Consensul politic obținut de către domnul președinte Klaus Iokannis în problema alocării a 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare este, fără nicio îndoială, un lucru bine făcut dar ar putea fi și mai bine făcut.

 

  Ar putea fi și mai bine făcut dacă domnul președinte ar continua acordul politic cu un acord economic sau măcar cu un program economic pe perioada celor zece ani. Ar fi pentru prima dată după 1990 când am beneficia de o viziune unitară de dezvoltare economică bazată pe o viziune politică unitară. Oportunitatea unei astfel de viziune/strategie devine posibilă deoarece politica economică nu ar mai fi o variabilă dependentă de conjunctura alocărilor bugetare ci o certitudine a unei finanțări sigure pe termen lung.

 Îmi bazez această opinie pe faptul că decizia alocării unui procent fix din PIB pe o perioadă de un deceniu este, de fapt, o decizie de politică investițională. Nu discut acum dacă această alocare este necesară, dacă este prioritarăe sau dacă ne este impusă de obligațiile internaționale. Important este că există și că cere clarificare modului de cheltuire a celor 2%.

 Din acest motiv cred că domnul președinte Iohannis ar face lucrul și mai bine dacă ar continua consensul politic cu organizarea sub înaltul său patronaj a unui grup de lucru de largă participare politică, academică, patronală și sindicală pentru elaborarea programului de cheltuire pe zece ani celor 2% nu numai în interesul apărării ci și al dezvoltării și modernizării economiei românești. Cred cu putere că acest consens politic poate deveni unul dintre cele mai puternice instrumente de accelerare a ritmului de dezvoltare și de reindustrializare pe baze moderne.

 Problema centrală a eventualului program de cheltuire a celor 2% este aceea a evitării transformării acestuia într-un proces de sută la sută achiziții. El trebuie să fie preponderent de investiții, achizițiile de tehnică militară din import fiind limitată doar la minimum necesar.

 Alocând o parte importantă a fondurilor pentru revigorarea și modernizarea industriei militare românești nu numai că se crează locuri de muncă în acest domeniu dar se dă un impuls major întregii economii, industria militară fiind cea care beneficiază prin caracterul său de cea mai largă cooperare pe orizontală. În paralel, se reconstituie tradiția exportului pe care am avut-o în acest domeniu ceea ce ar contribui la compensarea  într-o oarecare măsură a cheltuielilor de investiții.

 Orice achiziție de tehnică militară cu înalt grad de tehnicitate ar trebuie condiționată de obligativitatea exportatorului de a produce în România  subansambluri sau părți componente ale acesteia ca și realizarea integrală sau măcar parțială în țară a  operațiunilor de service și de întreținere.

 Nu știu și nici nu este important în acest moment pentru mine dacă domnul Iohannis dorește să fie un președinte mediator sau un președinte jucător. Ceea ce știu este că prin realizarea pactului politic pe cei 2% a deschis calea pentru realizarea unei viziuni /strategii de dezvoltare decenală a economiei românești.

 Sper să continue această deschidere prin organizarea și patronarea unui cadru de gândire și analiză competentă a modului în care , cheltuind 2% din PIB, cea mai bună armă a României ar putea deveni dezvoltarea economiei cu taote consecințele ei pe plan politic, social și geopolitic.


Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27