Guvernul Bolojan, pe muchie de cuțit: Grindeanu anunță sancțiunile politice

Autor: Anca Murgoci

Premierul Bolojan va trebui să suporte consecințele politice ale propunerilor și deciziilor, a zis Sorin Grindeanu. Care sunt consecințele politice în acest caz?

Sorin Grindeanu afirmă că implicarea directă a lui Bolojan în reforma justiţiei este de înţeles, însă atrage atenţia că premierul „nu mai poate acționa de unul singur”.

VEZI ȘI: EXCLUSIV Comisia Europeană a „descoperit” de ce mor românii pe șosele în accidentele rutiere. Noi am găsit adevărații vinovați 

„Dacă nu va lua calea dialogului și, asemenea celorlalte propuneri, va acționa unilateral... Să nu uităm că justiția, în acest moment, este în grevă. Și asta este urmarea lipsei de dialog cu actorii din domeniu, exact cum am spus. Dacă vom continua pe aceeași linie și legea va pica încă o dată la Curtea Constituțională, cred că acest guvern trebuie să plece”, a zis Sorin Grindeanu la România TV.

Acest guvern trebuie să plece fie prin demisia premierului, fie printr-o moțiune de cenzură votată de PSD?

„E prea puțin important”, a zis Sorin Grindeanu.

„Bun, și dumneavoastră ați fi de acord ca partidul dumneavoastră să iasă de la guvernare dintr-o vină care nu îi aparține, ci aparține unui alt partid?”, a întrebat Victor Ciutacu.

„Eu ceea ce îmi doresc, iar partidul pe care îl conduc își dorește un singur lucru: Să facem reglementare în acest domeniu al pensiilor speciale ale magistraților. Și acest lucru ar trebui să ni-l dorim cu toții. Nu poți face asta într-un război permanent cu justiția, care, în acest moment, este în grevă. Poți să faci acest lucru doar având un dialog cu justiția și găsind o cale de mijloc. Dacă o apucăm încă o dată pe aceeași cale care s-a dovedit a fi un eșec, așa cum s-a întâmplat ieri odată cu decizia Curții, vom avea un al doilea eșec. Și atunci cineva trebuie să răspundă. În speță, guvernul”, a zis Sorin Grindeanu.

„Ați ridicat această problemă sau acest unghi de discuție și în întâlnirea pe care ați avut-o cu premierul Bolojan?”, a întrebat Victor Ciutacu.

„Au fost argumentele pentru care am propus un grup de lucru. În acest moment există o anumită tensiune între guvern și CCR. De aceea am spus că un grup de lucru care, în două săptămâni, să vină cu un proiect de lege este o soluție bună, care să deblocheze situația. Dacă nu se face și premierul își asumă din nou un proiect elaborat de el, iar acesta nu are succes, atunci și guvernul va trebui să plece. Pentru că societatea așteaptă să rezolvăm aceste lucruri”, a zis Sorin Grindeanu.

Cum ar trebui rezolvat acest lucru? Printr-o nouă asumare a răspunderii guvernului în Parlament sau prin introducerea proiectului de lege în Parlament și votarea lui în regim de urgență?

„Din ce am înțeles, Ilie Bolojan vrea pe aceeași cale folosită anterior, adică prin asumare. Am propus să facem acest grup de lucru, să trecem într-o procedură rapidă prin Parlament și să mergem pe calea normală”, a zis Sorin Grindeanu la România TV.

Cu câteva ore în urmă, Sorin Grindeanu a transmis un mesaj ferm către premierul Ilie Bolojan, în contextul demersurilor privind reformele în justiție.

„Reformele din justiție sunt necesare, trebuie făcute rapid, în deplină transparență și în urma unui dialog real, cu respect față de instituțiile statului.

Toți actorii politici trebuie să colaboreze și am cerut acest lucru în numele PSD. Din păcate, unii mânați mai mult de orgoliu și mai puțin de rațiune, vor să facă aceiași pași care, în trecut, au dus la eșec — riscând de această dată un deznodământ și mai grav: respingerea pe fond.

Pot înțelege dorința lui Ilie Bolojan de a se implica direct în reformele necesare în domeniul justiției. Dar e dator să înțeleagă că nu o mai poate face de unul singur. Este obligatoriu un dialog real cu toți actorii relevanti în domeniu.

Dacă va alege să refuze calea dialogului, va asuma reluarea procedurilor, din nou, pe cont propriu și va eșua și a doua oară, premierul Ilie Bolojan va trebui atunci să suporte consecințele politice ale propriilor decizii”, a zis Sorin Grindeanu.

VEZI ȘI: Ilie Bolojan a reacționat după decizia CCR în privința legii privind pensiile magistraților

Premierul a zis că Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie, un termen de așteptare a avizului consultativ al CSM pe care 4 dintre judecătorii CCR l-au considerat rezonabil.

 
„Am luat act de decizia CCR în privința legii privind pensiile magistraților, stabilită cu o majoritate strânsă, de 5-4. Reforma pensiilor magistraților rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție.

CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate. Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci sunt privilegii insuportabile social și bugetar. Nu Guvernul, nu un om politic sau un partid au nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea. 

Înțelegem că CCR a setat un standard procedural privind durata în care trebuie așteptat avizul consultativ al CSM. Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie, un termen de așteptare a avizului consultativ al CSM pe care 4 dintre judecătorii CCR l-au considerat rezonabil. Desigur, standardul fixat de CCR va fi respectat”, a spus Ilie Bolojan.

VEZI ȘI:  Pensiile magistraților. CCR: Guvernul are obligația de respecta termenul de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM
 

CCR a stabilit, luni, că lipsa avizului CSM în cazul legii privind pensiile magistraților, coroborat cu neașteptarea de către Guvern a curgerii întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia, încalcă mai multe articole din Constituție.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis, judecătorii constituționali au admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în ansamblu este neconstituțională.

Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art. 114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii, a stabilit CCR.

De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție.

„Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție”, a explicat instanța constituțională.

CCR a constatat, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, că angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine.

„Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență', au indicat judecătorii constituționali.

Conform CCR, caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv.