Aleksandr Lukașenko, președintele Republicii Belarus, aliat al președintelui rus Vladimir Putin, și-a prelungit luni mandatul de 31 de ani.
Oficiali electorali l-au declarat câștigător, în urma unor alegeri prezidențiale pe care guverne occidentale le resping ca fiind o farsă.
„Puteți felicita Republica Belarus, am ales un președinte”, a declarat Igor Karpenko, șeful Comisiei Electorale Centrale a țării, la o conferință de presă în primele ore ale zilei de luni.
Lukașenko, care nu s-a confruntat cu nicio provocare serioasă din partea celorlalți patru candidați înscriși pe buletinul de vot, a obținut 86,8% din voturi, potrivit rezultatelor inițiale publicate pe contul oficial de Telegram al Comisiei Electorale Centrale.
Politicieni europeni au declarat că votul nu a fost nici liber, nici corect, deoarece mass-media independente sunt interzise în fosta republică sovietică și toate figurile principale ale opoziției au fost fie încarcerate, fie forțate să fugă în străinătate.
„Poporul din Belarus nu a avut de ales. Este o zi amară pentru toți cei care tânjesc după libertate și democrație”, a postat ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, pe X.
Prezența la vot de 85,7%
Oficialii electorali au declarat că prezența la vot a fost de 85,7% în cadrul alegerilor, 6,9 milioane de persoane având drept de vot.
Întrebat despre încarcerarea oponenților săi, Lukașenko declarase duminică, într-o conferință de presă, că aceștia și-au ales singuri soarta.
„Unii au ales închisoarea, alții au ales 'exilul', cum spuneți dumneavoastră. Noi nu am dat pe nimeni afară din țară”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă care a durat mai mult de patru ore.
Aliat apropiat al președintelui Vladimir Putin, care i-a permis liderului rus să folosească țara sa ca zonă de staționare pentru trimiterea de trupe în Ucraina în 2022, Lukașenko și-a apărat anterior încarcerarea disidenților și a declarat: „Nu dau doi bani pe Occident”.
Liderul opoziției în exil, Sviatlana Tsikhanouskaya, a declarat săptămâna aceasta pentru Reuters că Lukașenko a aranjat realegerea sa ca parte a unui „ritual pentru dictatori”. Demonstrații împotriva sa au avut loc duminică în Varșovia și în alte orașe est-europene.
Lukașenko a respins criticile ca fiind lipsite de sens și a declarat că nu îi pasă dacă Occidentul recunoaște sau nu alegerile.
Lider nerecunoscut de Uniunea Europeană și Statele Unite
Uniunea Europeană și Statele Unite au declarat că nu îl recunosc ca lider legitim al Belarusului după ce acesta și-a folosit forțele de securitate pentru a înăbuși protestele în masă care au urmat ultimelor alegeri din 2020, când guvernele occidentale au susținut afirmația lui Tsikhanouskaya potrivit căreia Lukașenko a falsificat numărătoarea voturilor și a înșelat-o în privința victoriei.
Grupul pentru drepturile omului Viasna, care este interzis în Belarus, afirmă că există încă aproximativ 1250 de prizonieri politici în închisori, deși Lukașenko a eliberat mai mult de 250 în ultimul an din ceea ce el a numit motive umanitare.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat duminică că Belarusul „tocmai a eliberat unilateral un american nevinovat”, pe care l-a numit Anastassia Nuhfer.
El nu a dat alte detalii despre acest caz, care nu a fost făcut public.
Războiul din Ucraina l-a legat pe Lukașenko mai strâns ca niciodată de Putin, iar în Belarus sunt acum desfășurate arme nucleare tactice rusești.
Dacă conflictul se încheie, analiștii politici spun că este foarte probabil ca acesta să încerce să restabilească legăturile cu Occidentul, în încercarea de a obține ridicarea sancțiunilor, conform agenției de presă Reuters.