În cuplu, temerile nu apar doar din conflicte mari ci și din fraze aparent tandre, spuse cu sinceritate reală. Însași iubirea scoate la suprafață frici vechi: de abandon, de respingere, de sufocare, de a nu fi „destul”. Când spunem lucruri frumoase, ne expunem iar vulnerabilitatea, oricât de sănătoasă este activează alarme emotionale interioare.
Există o listă de 4 expresii care produc ravagii în mintea noastră
„Tu mă completezi” sună romantic, dar ascunde o teamă de gol interior sau de lipsă de identitate. În psihologie când partenerul devine piesa lipsă, relația riscă să se transforme în dependență emoțională: „fără tine nu sunt întreg”. Asta pune o presiune uriașă pe celălalt (să repare, să umple, să țină în echilibru), iar pe termen lung apare frica de pierdere: dacă pleacă, „mă prăbușesc”. În terapie, aici se lucrează des cu diferența dintre a iubi din abundență (aleg să fiu cu tine) și a iubi din lipsă (am nevoie de tine ca să fiu bine). Din prima crește intimitatea; din a doua, anxietatea.
„Tu ești acasă pentru mine” aduce căldură, însă poate activa două temeri opuse. Prima e frica de abandon: dacă tu ești „acasă”, atunci plecarea ta ar însemna rătăcire, dezrădăcinare. A doua e frica de fuziune: când „acasă” devine o singură persoană, spațiul personal poate să se micșoreze, iar celălalt poate simți că nu mai are voie să fie și altceva prieten, individ, om cu ritm propriu. Uneori, această frază apare și ca o nevoie de siguranță pe fond de trecut instabil: „cu tine mă liniștesc”. E frumos, dar merită verificat dacă liniștea vine și din interior, nu doar din prezența partenerului.
„Îmi este dor să fiu lângă tine” pare simplu și sănătos dorul e un semn de atașament. Totuși, poate să ascundă frica de distanță, nu doar fizică, ci și emoțională. Pentru unii, separarea activează gânduri de tipul „dacă nu suntem împreună, se răcește”, „dacă nu răspunde imediat, sigur s-a schimbat ceva”. Aici se vede diferența dintre dor (care încăpățânează iubirea să rămână vie) și anxietate (care încearcă să controleze ca să nu doară). Când dorul devine urgență, apare tentația monitorizării, a cererilor de reasigurare și a micilor teste („dacă mă iubești, atunci…”).
„Te iubesc” este una dintre cele mai vulnerabile declarații, fiindcă e un risc asumat: oferi ceva care să nu fie primit la fel. Pentru unii, frica principală e respingerea („dacă nu spune înapoi?”), iar pentru alții e frica de angajament („dacă odată spus, se așteaptă să fiu mereu la fel, să nu greșesc, să nu mă răzgândesc?”). În cupluri, „te iubesc” poate deveni și o monedă de schimb—spus ca să calmeze tensiuni, să închidă discuții sau să repare rapid ceva ce ar avea nevoie, de fapt, de clarificare. Iubirea autentică nu înlocuiește conversațiile grele; le face posibile.
În spatele acestor expresii se află adesea câteva temeri „clasice”:
frica de a nu fi suficient (care duce la perfecționism sau la conformare), frica de conflict (care aduce tăceri lungi și resentimente), frica de pierdere a libertății (care naște retragere), frica de a fi invadat emoțional (care creează distanță), frica de abandon (care cere garanții continue). Vestea bună e că temerile nu sunt dușmanul cuplului; ele sunt semne că există ceva important de protejat. Cuplurile care funcționează nu sunt cele fără frici, ci cele care învață să le traducă în nevoi și să le comunice fără acuzare.
Când „tu mă completezi” se transformă în „îmi place cine devin lângă tine”, când „tu ești acasă” devine „îmi ești sprijin, dar știu să mă sprijin și eu”, când „îmi e dor” rămâne dor și nu devine control, iar „te iubesc” este însoțit de fapte și dialog, relația capătă elasticitate. Intimitatea sănătoasă nu cere să fim doi care se lipesc ca să nu cadă, ci doi oameni întregi care se aleg și se regăsesc, inclusiv după ce se sperie puțin.
„Când mi-am dat voie să recunosc că nu te voiam ca să mă completezi, ci ca să mergem împreună, am simțit pentru prima oară că iubirea nu e o cârjă, ci un drum.”
Dana Iancu, expertă în consiliere dezvoltare personală, recunoaște faptul că majoritatea celor care aud vorbe frumoase au senzația că se profită de ei.
VEZI ȘI: EXCLUSIV Psihologul Radu Leca: 50 de schimbări la îndrăgostiți