Criza locuințelor în UE nu mai este un concept abstract sau un avertisment pentru viitor. Este o realitate zilnică pentru milioane de europeni. După zece ani de scumpiri accelerate, prețurile locuințelor și ale chiriilor au ajuns să apese direct asupra nivelului de trai, iar efectele se văd tot mai clar: supraaglomerare, pierderi profesionale și dependență prelungită de familie.
România se află într-o poziție vulnerabilă. Țara noastră este printre statele care investesc cel mai puțin în locuințe la nivel european, ocupând aproape ultimul loc în Uniune, cu doar 2,9% din PIB direcționat către acest sector.
Prețurile locuințelor din UE au crescut mult peste venituri
La nivelul Uniunii Europene, piața rezidențială a intrat într-o spirală a scumpirilor. Din 2010 și până în prezent, prețurile locuințelor au crescut, în medie, cu 55,4%, iar chiriile cu 26,7%. Ritmul a depășit constant creșterea veniturilor pentru multe categorii sociale, arată datele citate de Euronews.
Dezechilibrele sunt evidente și în piețele considerate stabile. La finalul lui 2025, Comisia Europeană estima că în Portugalia locuințele erau supraevaluate, în medie, cu aproximativ 25% față de nivelul considerat sustenabil, un procent mai mare decât în alte state membre.
Tinerii, printre cei mai afectați de criza locuințelor în UE
Presiunea costurilor este resimțită cel mai acut de tineri. Potrivit unui raport recent al Eurofound, persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani au un risc semnificativ mai mare de a întârzia plata chiriei și a utilităților.
Motivul este simplu. Locurile de muncă se concentrează în orașe, iar exact acolo oferta de locuințe este insuficientă. Cererea ridicată, combinată cu lipsa investițiilor, duce la prețuri greu de susținut pentru cei aflați la început de drum.
„Tinerii din Europa se confruntă cu această criză într-un moment-cheie al vieții lor, ceea ce îi obligă pe mulți să accepte soluții de locuire pe care altfel nu le-ar fi ales, precum statul cu părinții sau rudele”, se arată în raport.
Supraaglomerarea, efect direct al prețurilor record ale locuințelor
Una dintre consecințele directe ale acestei situații este supraaglomerarea. Pe măsură ce accesul la o locuință proprie devine tot mai dificil, tot mai multe persoane ajung să împartă spații mici, uneori improprii.
În 2024, cele mai ridicate rate ale locuințelor supraaglomerate au fost raportate în România, unde 41% dintre oameni trăiesc în astfel de condiții. Urmează Letonia, cu 39%, și Bulgaria, cu 34%. La celălalt capăt al clasamentului se află Cipru, cu doar 2%, Malta, cu 4%, și Țările de Jos, cu 5%.
Chiar și în cazul tinerilor care reușesc să locuiască pe cont propriu, povara financiară rămâne mare. Ei alocă o parte semnificativ mai mare din venituri pentru locuință și sunt mai expuși riscului de dificultăți financiare decât alte grupe de vârstă.
Ce țări investesc în locuințe. România rămâne în urmă
Situația este agravată în statele unde chiriile au devenit aproape inaccesibile. În Bulgaria, Irlanda, Polonia, Portugalia și Spania, dar și în anumite regiuni din Austria și Italia, închirierea unui apartament standard cu două camere poate consuma peste 80% din salariul median.
Există însă și țări care încearcă să contracareze criza locuințelor în UE prin investiții consistente. În 2024, investițiile în locuințe au reprezentat 5,3% din PIB la nivel european, potrivit Eurostat. Cipru a alocat cel mai mult, 8% din PIB, urmat de Italia, cu 6,8%, și Germania, cu 6,2%.
La polul opus se află Polonia, cu 2,2%, Letonia, cu 2,5%, și Grecia, cu 2,6%. România se regăsește și ea în partea inferioară a clasamentului, pe locul 5 de la coadă, cu 2,9% din PIB, după Polonia, Letonia, Grecia și Slovenia.
Răspunsul UE la prețurile record ale locuințelor
În încercarea de a tempera dezechilibrele tot mai evidente de pe piața imobiliară, Comisia Europeană a venit anul trecut cu primul Plan dedicat locuințelor accesibile. Documentul urmărește să limiteze practicile speculative și să reducă inechitățile din sectorul rezidențial, aflate în creștere în multe state membre.
La nivel financiar, Uniunea Europeană intenționează să aloce minimum 11,5 miliarde de euro din cadrul bugetului multianual, peste cele 43 de miliarde deja direcționate către dezvoltarea de locuințe sociale, accesibile și sustenabile. În plus, instituțiile bancare și organismele naționale și regionale de sprijin sunt așteptate să mobilizeze investiții cumulate de până la 375 de miliarde de euro până în 2029.
Criza locuirii produce însă efecte care depășesc strict zona economică. Accesul dificil la o locuință influențează alegeri personale majore: întârzierea plecării din casa părinților, renunțarea la oportunități profesionale, presiune psihologică crescută și amânarea întemeierii unei familii. În contextul prețurilor record ale locuințelor, aceste consecințe riscă să se transforme într-o realitate permanentă pentru o parte tot mai mare a populației europene.
CITEȘTE ȘI: Promisiunea de vânzare-cumpărare: cum funcționează și ce trebuie să includă