Citește și: ALINA GORGHIU, noul președinte al PNL. L-a învins pe Ludovic Orban
Alina Gorghiu a fost aleasă în fruntea PNL prin votul exprimat de către membrii Biroului Politic Național, care este doar al patrulea for al formațiunii, după Congres, Consiliul Național și Delegația Permanență, scrie sursa citată. Asta în condițiile în care, liderii de partid sunt aleși în mod normal prin votul Congresului, întâiul for, sau prin alegeri interne.
Cum a ajuns soarta partidului pe mâinile BPN?
Alegerea liderului în BPN-ul PNL s-a realizat în baza statutului partidului modificat cu ocazia Congresului din luna iunie, când s-a introdus următoarea prevedere: "în cazul vacantării funcţiei de preşedinte al PNL, responsabilităţile acestei funcţii se asigură de către un vicepreşedinte ales de Congres, desemnat prin vot de către BPN".
Problema însă este că respectivul statut a fost ulterior respins de Justiție, în urma contestației unui membru de partid.
Vezi aici detalii: Modificarea statutului PNL, respinsă de tribunal
Deputatul liberal Mihai Voicu a recunoscut că alegerea Alinei Gorghiu s-a făcut în baza unui statut respins de justiție, însă a precizat că acesta produce efecte în interiorul partidului: "E adevărat că statutul votat de noi în iunie nu a fost aprobat de Justiție, dar asta își produce efectele numai în raport cu terți. La intern, el poate fi folosit fără probleme".
Deputatul Eugen Nicolicea, jurist de profesie, susține însă că statutul unui partid este general valabil și nu poate produce efecte diferite: "Legea și regulamentele sunt aceleași pentru toți, nu am auzit până acum de relații între terți ori secunzi în materie de statute de partid. Un statut respins de Justiție e bun respins și nu mai poate fi aplicat până când nu e refăcut și votat din nou de Congres".
PNL riscă radierea, conform Legii partidelor
Legea partidelor politice prevede, la art. 25, alin. (2), cu referire la modificarea statutului unui partid, că "orice modificare se comunică Tribunalului București, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) și (3). Tribunalul București o examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 și 21".
De asemenea, articolul 26 stipulează, la alineatul 1, că "în cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanța a respins cererea de încuviințare a modificării statutului, iar partidul politic în cauză acționează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului București încetarea activității partidului politic și radierea acestuia din Registrul partidelor politice".
Legea prevede un termen de 15 zile în care Tribunalul București se va pronunța asupra cererii Ministerului Public.
Citește și: Mihai Sturzu: Proiect de modificare a Legii partidelor, depus în Parlament
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
