Rusia reacționează după inițiativa Franței privind „descurajarea nucleară avansată”, pe care Moscova o consideră un risc la adresa securității sale.
"Descurajarea nucleară avansată", propusă de Franţa aliaţilor săi europeni şi la care Finlanda a decis să se alăture, prezintă un "risc" pentru Moscova, a declarat marţi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de AFP.
"Noi calificăm această iniţiativă franceză drept imprudentă, ca să ne exprimăm cu blândeţe şi multă diplomaţie. Desigur, aceasta creează riscuri pentru noi", a afirmat Zaharova în cadrul conferinţei săptămânale de presă.
Maria Zaharova, cunoscută pentru retorica sa antioccidentală, a adăugat că instalarea unui dispozitiv nuclear francez mai aproape de frontierele Rusiei l-ar face "mai uşor" de lovit pentru armata rusă în caz de conflict.
"Un grup de coordonare nucleară va fi creat în lunile următoare"
Reprezentanta MAE rus a menţionat "mitul unei ameninţări ruse" şi a făcut apel la ţările occidentale "să arunce o privire lucidă asupra lumii şi să ia avertismentele noastre foarte în serios".
Finlanda, ţară vecină Rusiei, a decis să se alăture "descurajării nucleare avansate" propuse de Franţa, devenind al 10-lea partener european care se alătură iniţiativei lansate la începutul anului de către preşedintele francez Emmanuel Macron.
Într-o declaraţie comună publicată luni, cele două ţări anunţă că "un grup de coordonare nucleară va fi creat în lunile următoare pentru a începe punerea în practică a acestei cooperări".
Chiar dacă Franţa este singura ţară europeană care deţine arme nucleare, pe lângă Marea Britanie, inițiativa permite altor state europene să participe voluntar la descurajarea nucleară, dar decizia finală cu privire la folosirea armamentului nuclear rămâne la președintele francez.
Alexander Stubb, preşedintele Finlandei, a scris pe X că iniţiativa franceză urmărește "înainte de toate să întărească securitatea europeană" şi "să prevină escaladările", fără a se "substitui descurajării nucleare a NATO".
"Pentru Finlanda, cadrul prioritar de acţiune rămâne NATO şi Uniunea Europeană", a mai spus acesta şi a asigurat că Finlanda nu dorește să găzduiască arme nucleare "pe teritoriul său pe timp de pace".
Anunțul vine în contextul unui nou parteneriat strategic între Franța și Finlanda, acord care a fost semnat ieri după-amiază, la Helsinki, de miniștrii de Externe ai celor două țări.
Opt țări europene s-au alăturat imediat inițiativei Franței
În luna martie, Emmanuel Macron a actualizat doctrina franceză de descurajare nucleară și a propus extinderea acesteia către aliații europeni prin exerciții comune și, eventual, prin desfășurări temporare ale unor elemente ale forțelor nucleare franceze în afara Franței. Controlul asupra armelor nucleare ar rămâne însă la nivel național. Inițiativa nu presupune crearea unei umbrele nucleare formale pentru aliații europeni, precum cea oferită de Statele Unite.
Într-un interviu acordat televiziunii portugheze RTP și postat pe platforma X anul trecut, Emmanuel Macron a subliniat nevoia ca Europa să-și consolideze autonomia în materie de apărare și descurajare nucleară.
„Dacă Europa dorește să avanseze spre o mai mare autonomie în ceea ce privește apărarea și descurajarea nucleară, atunci liderii săi trebuie să înceapă o discuție în acest sens”, a afirmat președintele francez. „Sunt disponibil pentru a deschide această dezbatere... dacă aceasta va contribui la crearea unei forțe europene.”
Macron a adăugat că doctrina nucleară franceză a inclus întotdeauna o „dimensiune europeană”, sugerând astfel că Franța ar putea avea un rol mai larg în securitatea continentului.
Declarațiile președintelui francez au generat reacții imediate pe scena politică internă, mai ales din partea liderilor opoziției. Marine Le Pen, lidera formațiunii de extremă dreapta Rassemblement National, a respins categoric ideea de a împărtăși capacitățile nucleare ale Franței cu alte state europene.
„Descurajarea nucleară a Franței trebuie să rămână strict franceză”, a declarat Le Pen sâmbătă, în timpul unei vizite la Salonul Agriculturii din Paris. „Nu trebuie împărțită și, cu atât mai puțin, delegată.”
Ministrul Apărării, Sébastien Lecornu, a reiterat poziția oficială a guvernului, subliniind că, deși Franța recunoaște o „dimensiune europeană” în ceea ce privește interesele sale vitale, arsenalul nuclear rămâne sub controlul exclusiv al președintelui Republicii.
„Forța noastră de descurajare este franceză și va rămâne astfel: de la concepția și producția armelor noastre, până la utilizarea acestora, care este decisă exclusiv de președintele Republicii”, a declarat Lecornu pe platforma X. „Aceasta protejează interesele vitale ale Franței, pe care doar șeful statului le poate defini.”
Opt ţări s-au asociat imediat acestei noi doctrine: Marea Britanie, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia şi Danemarca. Lor li s-a alăturat în mai Norvegia.
Finlanda, care are o graniță terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, și-a consolidat apărarea după invazia rusă în Ucraina din februarie 2022. În aprilie 2023, țara a aderat la NATO și a renunțat la decenii de nealiniere militară. În luna iunie, parlamentul finlandez a adoptat o lege care elimina interdicția totală privind armele nucleare pe teritoriul țării.
Paralel, Estonia - o altă ţară vecină Rusiei - a anunţat luni că este "în discuţii" cu Franţa cu privire la o eventuală participare la această iniţiativă.
În timp ce Franţa este singura ţară europeană dotată cu armă atomică alături de Regatul Unit, iniţiativa privind "descurajarea avansată" vizează să asocieze alte state europene voluntare, în special prin exerciţii şi consultări strategice, dar fără nicio partajare a deciziei finale, conform Agerpres.
Rusia a amenințat Estonia cu un atac nuclear: Va fi ținta armelor noastre
