Rusia va suspenda temporar livrările de gaze către Armenia pentru lucrări de întreținere, în timp ce relațiile dintre Moscova și Erevan continuă să se răcească.
Compania rusă de gaze Gazprom va suspenda livrările de gaze către Armenia pentru lucrări planificate de întreținere a infrastructurii conductei, a anunțat luni subsidiara regională a companiei.
Conducta de gaze Caucazul de Nord-Transcaucazia, care pornește din sudul Rusiei și traversează Georgia pentru a alimenta Armenia, își va opri temporar activitatea începând de marți. Lucrările sunt programate să dureze până pe 25 septembrie.
Gazprom Armenia a anunțat că, pe durata lucrărilor, consumatorii vor primi gaze din rezervele interne ale țării și din importuri suplimentare din Iran. Lucrări similare de întreținere au avut loc și în septembrie anul trecut.
Rusia a furnizat Armeniei 2,7 miliarde de metri cubi de gaze în 2025, reprezentând 82% din totalul importurilor de gaze ale țării, potrivit agenției Interfax. Moscova vinde Erevanului gaz la un tarif preferențial de 177,5 dolari pentru 1.000 de metri cubi, în baza unui acord bilateral care expiră la sfârșitul acestui an. Pașinian a declarat, vineri, 11 septembrie, că Armenia își va diversifica sursele de energie.
Relațiile dintre Erevan și Moscova s-au răcit
Suspendarea livrărilor are loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre cele două țări.
Țara din Caucaz este în continuare aliată formal cu Rusia, însă în ultimii ani și-a intensificat relațiile cu Uniunea Europeană, o orientare care nemulțumește Kremlinul. Președintele Vladimir Putin a cerut Armeniei să organizeze un referendum național privind aprofundarea integrării europene sau menținerea statutului de membră a Uniunii Economice Eurasiatice, organizație condusă de Moscova, potrivit The Moscow Times.
Premierul armean Nikol Pașinian a declarat luna trecută că țara sa ar putea începe „în viitorul apropiat” procedura oficială pentru aderarea la UE. După depunerea cererii, Armenia ar urma să organizeze un referendum privind aderarea.
„Am putea declanşa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noştri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Paşinian, fără a preciza vreo dată.
Dar nu numai liderul rus a cerut Armeniei organizarea unui referendum în acest sens. Aceeași solicitare a venit și de la președinții belarus, kazah şi kârgâz, care au făcut aceeași solicitare.
Virajul european al Erevanului a dus la răcirea relaţiilor sale cu Moscova, care a introdus sancţiuni împotriva Armeniei. Rusia a interzis în special importul de produse agricole armene, pentru care este o piaţă cheie.
Printre reproșurile adresate Rusiei de Armenia se numără faptul că Moscova nu a sprijinit Erevanul în conflictul cu Azerbaidjanul din 2023.
Armenia a suspendat participarea sa la un pact de securitate regional cu Rusia. Nikol Paşinian a afirmat că ar fi „satisfăcut” ca ţara sa să fie exclusă în cele din urmă din acest pact, ceea ce l-ar elibera „de dilema de a a renunţa la el sau nu”.
Schimburi de replici Erevan-Moscova
Prim-ministrul armean a declarat, la începutul lunii septembrie, că dacă Rusia decide să-şi retragă baza militară din Armenia, Erevanul nu se va opune, răspunzând remarcilor făcute de preşedintele rus Vladimir Putin, care a afirmat că, dacă Armenia solicită retragerea bazei ruseşti de pe teritoriul său, acest lucru s-ar putea întâmpla „chiar de mâine”, informează EFE.
Baza militară rusă nr. 102 este situată în Gyumri (nord-vest), al doilea oraş ca mărime din Armenia, la mai puţin de zece kilometri de graniţa cu Turcia.
„Dacă Rusia decide să retragă baza militară din Armenia, nu ne vom opune, dar dacă îşi exprimă dorinţa de a rămâne acolo, suntem pregătiţi să discutăm acest lucru”, a afirmat Paşinian, citat de agenţia de ştiri Armenpress.
El a adăugat că Armenia nu a ridicat niciodată problema viitorului bazei militare ruseşti de pe teritoriul său. „Nu am ridicat niciodată aceste probleme în tot acest timp”, a insistat el, făcând aluzie atât la perioada de când se află la putere, cât şi la cele peste trei decenii de prezenţă a bazei ruseşti în Armenia.
Paşinian a răspuns la declaraţiile preşedintelui rus Vladimir Putin, care a declarat că, dacă Armenia solicită retragerea bazei ruseşti de pe teritoriul său, acest lucru s-ar putea întâmpla „chiar de mâine”.
„Dacă Armenia consideră că nu are nevoie de baza rusească, vom pleca chiar de mâine", a declarat şeful Kremlinului într-un moment în care Moscova şi Erevanul, cândva aliaţi apropiaţi, se distanţează din ce în ce mai mult.
El a adăugat că, dacă poporul doreşte ca baza rusească să rămână la Gyumri, militarii nu se vor clinti de acolo, potrivit Agerpres.
