Economia Franței va înregistra în acest an o creștere mai mică decât se estima, iar Guvernul nu va reuși să își atingă obiectivul privind reducerea deficitului bugetar, a anunțat vineri Roland Lescure, ministrul de Finanțe, potrivit agenției de știri Reuters, citată de Agerpres.
Noile estimări economice îngreunează eforturile Guvernului de a adopta bugetul pentru anul 2027 în următoarele luni, într-un Parlament extrem de divizat, în contextul alegerilor prezidenţiale în două tururi, din aprilie-mai 2027.
Ministrul a declarat că a înrăutăţit prognoza de creştere a celei de-a doua economii a zonei euro la 0,5% în 2026, de la un nivel previzionat anterior de 0,7%, dar a menţinut estimarea privind o expansiune de 1% anul viitor.
"Acest an a fost marcat de crize extreme care au implicat patru tipuri diferite de şocuri: incertitudinile politice interne, majorarea preţurilor energiei, vremea extremă din vară şi creşterea costurilor de împrumut", a spus Roland Lescure.
Creşterea economică mai lentă îngreunează încercarea Guvernului de a reduce anul acesta deficitul bugetar la 5% din PIB, conform obiectivului stabilit. În plus, au crescut costurile de împrumut, ceea ce complică situația.
Franța nu mai consideră realist deficitul bugetar de 5%
"Realitatea este că bugetul a fost construit pe ipoteza unui deficit bugetar de 5% din PIB. Iar realitatea este că, astăzi, 5% nu mai este o opţiune", a spus ministrul de Finanţe.
Acesta nu a anunţat o nouă ţintă de deficit şi a transmis că Guvernul încă lucrează la ultimele ajustări ale proiectului de buget pe 2027.
"Cred că este rezonabil să spunem că incertitudinile economice nu au fost niciodată mai ridicate ca în prezent. Operăm sub constrângeri bugetare severe, nu mai avem de unde să tăiem cheltuielile", a mai spus Roland Lescure.
Ministrul a spus că Franţa nu are probleme în ceea ce privește emiterea de obligaţiuni, dar a recunoscut că au crescut costurile de împrumut, ceea ce înseamnă că ţara va cheltui anul acesta 65 miliarde de euro pentru a-şi achita datoria, aceasta fiind cea mai mare cheltuială unică din buget, şi cu 4,5 miliarde de euro mai mult decât era planificat iniţial.
