Republica Moldova face reformele de aderare la Uniunea Europeană atât de rapid încât Comisia Europeană este nevoită să-și redirecționeze resursele pentru a ține pasul, spun oficialii UE.
Comisia Europeană redirecționează resursele pentru a ține pasul cu eforturile rapide de reformă ale Republicii Moldova, chiar dacă aderarea sa la UE rămâne legată politic de candidatura Ucrainei, blocată de Ungaria.
Comisia Europeană redirecționează resursele interne către procesul de extindere al Republicii Moldova, după ce ritmul reformelor de la Chișinău a depășit capacitatea departamentului de a ține pasul cu acestea, au declarat oficiali UE pentru Euronews.
Guvernul de la Chișinău a implementat reformele necesare atât de rapid încât Comisia încearcă acum să recupereze terenul pierdut, realocând resursele existente pentru a monitoriza progresul, au susținut sursele citate.
Comisarul european pentru extindere: Rezultatul impresionant al Moldovei în ceea ce privește reformele UE dă roade
„Rezultatul impresionant al Moldovei în ceea ce privește reformele UE dă roade. Am avut o convorbire bună cu noul prim-ministru Vasile Tofan, în cadrul căreia am discutat următorii pași pe calea aderării Moldovei la UE”, a scris marți, pe X, comisarul european pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri de Extindere, Marta Kos.
Departamentul pentru extindere al Comisiei, deja suprasolicitat de progresele simultane din mai multe țări candidate, a trebuit să mute resursele către statele cu cele mai bune performanțe.
Cristina Gherasimov: Reformele pe care le întreprindem în ultimii cinci ani sunt cu adevărat fără precedent
Chișinăul a insistat intens asupra reformelor cerute de UE de când Maia Sandu a devenit președinte în 2020, instalând un guvern pro-UE cu o majoritate parlamentară confortabilă. Maia Sandu a susținut în repetate rânduri că aderarea la UE este singura cale de consolidare a democraţiei în Republica Moldova.
„Reformele pe care le întreprindem în ultimii cinci ani sunt cu adevărat fără precedent. Formula noastră pentru ca aceste reforme să aibă succes este voința politică și determinarea poporului nostru de a lucra puternic în favoarea ferestrei de oportunitate actuale care există în Uniunea Europeană”, a declarat presei Cristina Gherasimov, viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru Integrare Europeană, în marja unei reuniuni ministeriale.
Beneficii economice ale aderării la UE pentru țările din Balcanii de Vest și Republica Moldova
La rândul ei, Comisia Europeană trebuie să verifice dacă candidații realizează reformele corect, ceea ce înseamnă că trebuie să își adapteze expertiza la ritmul pe care fiecare țară îl poate susține în mod realist.
Marți, FMI a publicat un raport care analizează potențialele beneficii economice ale aderării la UE pentru țările din Balcanii de Vest și Republica Moldova, excluzând Ucraina din cauza „dimensiunii mult mai mari și a conflictului militar continuu”.
Acest progres tehnic rapid contrastează în mod ciudat cu realitatea politică din Consiliul UE, unde căile de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova rămân legate.
Cuplarea politică cu Ucraina
„Cuplarea” Republicii Moldova cu Ucraina se referă la practica informală de conectare a proceselor de aderare a două țări.
Gruparea țărilor este deosebit de utilă în timpul ratificării, deoarece permite statelor membre să ratifice un singur tratat de aderare - așa cum a fost atunci când România și Bulgaria s-au alăturat blocului comunitar în 2007.
Ucraina și Moldova și-au început împreună procesele de aderare în 2022, la doar câteva zile după ce Rusia a declanșat războiul cu țara vecină. În decembrie 2023, liderii UE au deschis negocierile de aderare cu ambele țări simultan.
Procesul de la Kiev a fost apoi blocat timp de doi ani de un veto din partea Ungariei, înrădăcinat în dispute bilaterale privind tratamentul minorității maghiare din Ucraina.
Avântul a revenit după ce partidul Tisa al lui Péter Magyar l-a înlăturat pe Orbán de la putere în aprilie, determinând Budapesta și Kievul să deschidă negocieri pentru a rezolva disputele bilaterale. În iunie, Ungaria și-a ridicat vetoul asupra primului grup de negocieri.
Al doilea dintre cele șase clustere s-a deschis în iulie. De atunci, însă, Ungaria a încetinit din nou procesul, deoarece peste un deceniu de retorică anti-Ucraina sub Orbán face ca progresul rapid să fie greu de acceptat pentru mulți maghiari, scrie sursa citată.
Deși fricțiunea este o chestiune pur bilaterală între Ucraina și Ungaria, cuplarea înseamnă că Moldova este prinsă la mijloc.
De ce Republica Moldova a fost cuplată cu Ucraina
Această idee de a lega Moldova de Ucraina a fost determinată de considerente geopolitice majore. Moldova se confruntă de mult timp cu o prezenţă militară rusă în Transnistria, ceea ce înseamnă că, atunci când a izbucnit războiul în 2022, ţara s-a trezit în spatele liniei frontului, cu trupe ruse pe propriul teritoriu.
Această legătură are o importanţă deosebită şi pentru Kiev, care vede perspectiva viitoarei aderări la UE ca pe o ancoră de salvare care menţine ţara în afara sferei de influenţă a Rusiei. De când Moldova s-a alăturat procesului de extindere alături de Ucraina, se susţine că, dacă Chişinăul ar avansa singur în timp ce Kievul este împotmolit în dispute bilaterale, s-ar transmite un semnal politic greşit.
De aceea, principalii susţinători ai extinderii din partea Ucrainei, în special statele baltice, au insistat să se menţină această legătură pe tot parcursul fazei de deschidere a clusterelor. Însă aspectul tehnic al aderării, adică reformele în sine, nu trebuie să aştepte ca procesul politic să recupereze decalajul. Oficialii UE se aşteaptă ca cuplarea celor două ţări est-europene să se menţină până la deschiderea tuturor clusterelor rămase. Din acel moment, se preconizează că situaţia se va schimba rapid, cu condiţia ca Moldova să-şi menţină ritmul reformelor.
Vetoul continuu al Ungariei încetinește procesul de aderare a Ucrainei la UE, deoarece disputa privind drepturile minorităților persistă
La o reuniune a Grupului de lucru pentru extindere și țări care negociază aderarea la UE (COELA) al Consiliului European, care a avut loc marți, 8 septembrie, reprezentantul Ungariei a menținut veto-ul introdus inițial săptămâna trecută, care consta în deschiderea unui nou grup de negocieri cu Ucraina, care acoperea piața internă și politica în domeniul concurenței. Ungaria s-a opus din nou, în ciuda sprijinului din partea unui număr mare de state membre și a Comisiei Europene.
Budapesta condiționează progresele suplimentare în ceea ce privește aderarea Ucrainei la UE de implementarea garanțiilor promise pentru drepturile minorității maghiare din Ucraina - o poziție pe care a exprimat-o explicit și săptămâna trecută, când a respins deschiderea celor două grupuri de discuții.
Oficialii maghiari și ucraineni au purtat discuții în cursul verii privind drepturile minorității vorbitoare de limbă maghiară, în cadrul cărora Kievul s-a angajat să protejeze drepturile educaționale, culturale și lingvistice. Budapesta face acum presiuni pentru ca aceste angajamente să fie puse în practică.
