Președintele Donald Trump a publicat o hartă în care steagul Statelor Unite acoperă o mare parte din America de Nord, inclusiv Canada și Mexicul, precum și Groenlanda, Islanda și mai multe insule din Caraibe.
Președintele Donald Trump a publicat, luni dimineață, o hartă pe care steagul american acoperă cea mai mare parte a Americii de Nord, precum și Groenlanda și mai multe insule din Caraibe. Postarea vine după demersurile sale anterioare privind preluarea unor teritorii aflate în afara granițelor Statelor Unite, scrie presa internațională.
Harta publicată de președinte are imaginea steagului american suprapusă peste Statele Unite, Canada, Mexic și o parte din America Centrală, precum și peste Groenlanda, Islanda și insule din Caraibe, precum Cuba și Jamaica.
Trump a susținut anterior ideea ca Statele Unite să preia Canada și Groenlanda, precum și controlul asupra Canalului Panama. Includerea unor țări precum Mexicul și a unor insule din Caraibe în această reprezentare a ambițiilor sale teritoriale reprezintă însă o noutate.
Postarea apare pe fondul tensiunilor dintre Statele Unite și Canada în privința comerțului. Washingtonul și Ottawa au impus reciproc tarife asupra mărfurilor în ultima lună.
Duminică, Trump a publicat și o hartă a statului New Mexico, pe care acesta era denumit „New America”, după răspândirea pe internet a unei informații false potrivit căreia președintele ar fi semnat un ordin executiv pentru schimbarea numelui statului.
Harta publicată de Trump pe platforma Truth Social avea un „X” mare peste numele „Mexico” din denumirea statului și cuvântul „America” afișat dedesubt. Contul oficial al Casei Albe a publicat, de asemenea, imaginea pe platforma X.
Ultimele mișcări ale administrației Trump se înscrie într-o serie de gesturi prin care președintele a promovat ideea unei Americi cu o influență teritorială mult mai largă.
„Lake America”, în loc de Lacul Ontario
Cel mai recent exemplu concret este Lacul Ontario. Pe 27 august, Trump a semnat un ordin executiv prin care a dispus ca administrația federală americană să folosească denumirea „Lake America” în loc de „Lake Ontario”.
Ordinul prevede actualizarea sistemului federal american de denumiri geografice și eliminarea referințelor la „Lake Ontario” din baza de date Geographic Names Information System. Trump și-a justificat decizia prin importanța economică și strategică a Marilor Lacuri pentru Statele Unite și prin contribuția americană la securitatea și infrastructura regiunii.
Decizia a venit în plin conflict comercial cu Canada. Ottawa a respins schimbarea, iar autoritățile canadiene continuă să folosească denumirea „Lake Ontario”. Schimbarea nu produce efecte în Canada și nici nu obligă alte țări să adopte noua denumire.
În Statele Unite, însă, modificarea a început să apară pe platformele de hărți. Google Maps și Apple Maps au adoptat „Lake America” pentru utilizatorii americani, în timp ce utilizatorii din Canada continuă să vadă „Lake Ontario”.
Mai mult, în cazul Canadei, Trump a vorbit în repetate rânduri despre transformarea țării în cel de-al 51-lea stat american, idee respinsă categoric de autoritățile canadiene.
Groenlanda, miza strategică a lui Trump
Mult mai serioasă decât schimbarea denumirilor geografice este disputa privind Groenlanda. Trump susține de mai mulți ani că Statele Unite trebuie să obțină controlul asupra teritoriului autonom danez, pe care îl consideră esențial pentru securitatea americană în Arctica. În ianuarie 2026, Casa Albă a confirmat că administrația Trump discută activ posibilitatea achiziționării Groenlandei și că toate opțiunile rămân pe masă. Argumentul principal invocat de Washington este necesitatea de a contracara Rusia și China în regiunea arctică.
Trump a mers chiar mai departe la începutul anului, spunând că Statele Unite trebuie să dețină Groenlanda și că, dacă Washingtonul nu va prelua controlul asupra insulei, Rusia sau China ar putea face acest lucru.
După săptămâni de tensiuni cu Danemarca și aliații europeni, Trump a renunțat ulterior la amenințările explicite privind folosirea forței militare pentru preluarea Groenlandei. Discuțiile diplomatice au continuat însă.
În mai, guvernul Groenlandei a anunțat că au fost înregistrate progrese în negocierile cu Statele Unite, dar a subliniat categoric că insula „nu este de vânzare”.
Ministrul de Externe al Groenlandei a confirmat pe 2 septembrie că discuțiile sunt în desfășurare.
În paralel, Danemarca și-a consolidat prezența militară în Groenlanda, inclusiv prin trimiterea de recruți pentru prima dată în contextul actualelor tensiuni arctice. NATO și-a intensificat, de asemenea, activitatea în regiune.
Uniunea Europeană a anunțat, luni, un pachet de 200 de milioane de euro pentru Groenlanda, destinat unor domenii precum mineritul, energia, conectivitatea digitală, turismul și educația.
