Alegerile regionale de duminică din Germania reprezintă un test dificil pentru Friedrich Merz. Cancelarul riscă să iasă înfrânt indiferent de scorul obținut de AfD.
Alegerile regionale de duminică din Saxonia-Anhalt se anunță un test major pentru cancelarul german Friedrich Merz, într-un moment în care extrema dreaptă înregistrează o ascensiune puternică. AfD conduce detașat în sondaje, iar un rezultat foarte bun al formațiunii ar putea pune CDU într-o situație politică extrem de dificilă, potrivit unei analize Politico.
În cazul unei victorii categorice a AfD, partidul ar putea ajunge pentru prima dată să conducă un land german de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. În schimb, dacă formațiunea nu va obține suficiente voturi pentru a guverna singură, CDU s-ar putea confrunta cu o altă problemă: pentru a ține extrema dreaptă în afara guvernării regionale, creștin-democrații ar putea fi obligați să ia în calcul o alianță cu stânga radicală.
Prin urmare, scrutinul din Saxonia-Anhalt nu îi oferă lui Merz un scenariu cu adevărat favorabil. Rezultatul va stabili, în principal, cât de mare va fi "umilirea politică" pe care cancelarul german va trebui să o gestioneze.
AfD, mult peste CDU în sondaje
Cele mai recente cercetări sociologice indică un avans considerabil pentru Alternativa pentru Germania. AfD este creditată cu aproximativ 42% din intențiile de vot, aproape dublu față de CDU, formațiunea condusă de Friedrich Merz.
Pe poziția a treia se află Partidul Stângii, în timp ce SPD, partenerul social-democrat din coaliția lui Merz, se află la puțin peste pragul electoral de 5%. Acest prag a fost introdus tocmai pentru a limita accesul formațiunilor extremiste în parlamente.
Un rezultat de 42% sau chiar mai mare ar putea apropia AfD de o majoritate absolută în parlamentul landului. Într-un asemenea scenariu, Ulrich Siegmund, liderul formațiunii în Saxonia-Anhalt, ar putea deveni premierul landului.
O astfel de evoluție ar avea o importanță simbolică majoră. AfD, înființat în 2013, considerat și un partid mai apropiat de Moscova, ar reuși să depășească "cordonul sanitar" care a menținut partidul în afara guvernelor federale și regionale din Germania.
Blocul conservator din Germania reuneşte cele mai puţine intenţii de vot din ultimii cinci ani în rândul electoratului, indică un sondaj de opinie realizat săptămânal de INSA, transmite sâmbătă dpa.
Perspectiva e confirmată de multiple cercetări. Un alt sondajul, realizat pentru publicaţia Bild am Sonntag, arată că blocul conservator format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi aliatul său bavarez tradiţional, Uniunea Creştin-Socială (CSU), este creditat cu doar 20% din intenţiile de vot, proporţia cea mai mică înregistrată după octombrie 2021 de conservatori.
În septembrie vor avea loc alegeri regionale în landurile Saxonia-Anhalt (6 septembrie), Mecklenburg-Pomerania Inferioară şi Berlin (20 septembrie), iar AfD este decisă să înregistreze scoruri istorice.
Sondajul INSA a fost realizat pe baza unor interviuri desfăşurate în perioada 10-14 august, pe un eşantion de 1.203 persoane cu drept de vot. Marja de eroare a sondajului este de +/- 3,1 puncte procentuale.
Idealizarea RDG, în creştere
Berlinul a denunţat tentativele "extremiştilor" de a minimaliza fărădelegile comise în RDG (Republica Democrată Germană) pe fondul unei nostalgii crescânde faţă de fostul regim comunist din estul ţării, înaintea unor importante scrutinuri regionale, relatează AFP.
"Extremiştii de stânga ca şi cei de dreapta încearcă în prezent să minimalizeze în mod deliberat fărădelegile comise în RDG", a avertizat ministrul german al culturii, Wolfram Weimer, apropiat al conservatorilor, cu ocazia unei ceremonii dedicate împlinirii a 65 de ani de la ridicarea Zidului Berlinului.
"Regimul SED (partidul unic în RDG) a fost o dictatură brutală, fără alegeri libere, fără libertatea presei, fără libertate de circulaţie, dar cu STASI (temuta poliţie politică secretă), temniţe de tortură şi benzi ale morţii de-a lungul zidului", a adăugat Weimer.
Responsabila din Bundestag pentru victimele SED, Evelyn Zupke, a susţinut această opinie în ziarul Rheinische Post apărut joi: "Pentru unii, RDG pare din ce în ce mai frumoasă pe măsură ce trece timpul (...) Se ocultează cum era de fapt viaţa în RDG".
Preşedintele Uniunii asociaţiilor victimelor dictaturii comuniste (UOKG), Dieter Dombrowski, a avertizat asupra pericolelor tot mai mari care ameninţă democraţia.
"Democraţia este pusă din ce în ce mai des sub semnul îndoielii (...) Această tendinţă se accentuează atât la stânga, cât şi la dreapta", a declarat el pentru media din cadrul RedaktionsNetzwerk Deutschland (RND).
În cadrul unui miting electoral al AfD (Alternativa pentru Germania), extrema dreaptă germană, în landul Saxonia-Anhalt (unde acest partid îi devansează pe conservatori cu aproape 20 de puncte procentuale în sondaje, cu trei săptămâni înainte de alegeri) "s-a cântat imnul RDG", a denunţat Dombrovski.
Această regiune, aflată la aproximativ 200 km de Berlin, cu puţin peste două milioane de locuitori, ar putea deveni prima guvernată de extrema dreaptă în Germania.
Candidatul AfD Ulrich Siegmund, născut la trei săptămâni după reunificare, în 1990, mizează pe această "nostalgie" în rândul alegătorilor săi, organizând plimbări cu Simson, o motocicletă mică devenită simbol al identităţii est-germane.
Pe lângă Saxonia-Anhalt, în 6 septembrie, alegeri regionale sunt preconizate pentru 20 septembrie la Berlin şi în Mecklenburg-Pomerania (nord-est).
Ridicat pe 13 august 1961, Zidul Berlinului a separat Republica Democrată Germană (RDG) comunistă de Germania de Vest timp de 28 de ani, înainte de căderea sa la 9 noiembrie 1989, urmată de reunificarea ţării pe 3 octombrie 1990.
Cine este Ulrich Siegmund, politicianul AfD numit „cel mai periculos om din Germania”
Ulrich Siegmund, candidatul AfD la funcția de premier al landului Saxonia-Anhalt, a fost prezentat de revista „Der Spiegel” drept „cel mai periculos om din Germania”, într-o copertă publicată cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor regionale. Alegerile l-ar putea transforma în primul premier din partea acestei formaţiuni considerate de extremă dreapta, informează sâmbătă dpa.
La un eveniment de campanie, Siegmund i-a spus unui jurnalist că respectiva copertă a fost o „publicitate foarte bună” pentru el. De asemenea, el a distribuit pe contul său de Instagram un videoclip în care poate fi văzut semnând exemplare ale revistei.
În ciuda faptului că filiala de partid din Saxonia-Anhalt este considerată un caz confirmat de extremism de dreapta de către serviciile de informaţii interne, aceasta are o şansă serioasă de a-şi asigura o majoritate totală la alegerile din 6 septembrie.
Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani, s-a născut în Havelberg, situat chiar în landul Saxonia-Anhalt. Înainte de intrarea în politică, a urmat o formare profesională în domeniul comerțului și a obținut ulterior o diplomă de licență în administrarea afacerilor și psihologie economică. Este membru al AfD din 2014, iar din 2016 face parte din Landtagul din Saxonia-Anhalt. Din august 2022 este unul dintre liderii grupului parlamentar al AfD din acest land, potrivit americangerman.institute.
Ascensiunea sa în cadrul partidului s-a accelerat în ultimii ani, iar în mai 2025 Siegmund a fost desemnat candidatul principal al AfD pentru alegerile din acest an, fiind ales pe primul loc al listei partidului. El a stabilit pentru formațiune obiectivul de a obține cel puțin 45% din voturi și a susținut ideea unei guvernări exclusiv AfD, fără o coaliție cu celelalte partide.
Siegmund este, de asemenea, una dintre figurile AfD care au reușit să construiască o prezență importantă în social media. Campania sa electorală se bazează într-o măsură semnificativă pe rețele de socializare precum TikTok, Instagram și YouTube. Aici își transmite mesajele direct către alegători.
Sondajele îi oferă AfD o poziție dominantă în Saxonia-Anhalt, ceea ce îl transformă pe Siegmund într-unul dintre cei mai importanți politicieni ai extremei drepte germane în perspectiva alegerilor din 6 septembrie.
Două variante, ambele dificile pentru Merz
Primul scenariu este cel în care AfD obține o victorie suficient de mare pentru a forma singur guvernul landului. Ar fi o premieră în Germania postbelică și un șoc pentru actuala configurație politică de la Berlin și Bruxelles.
Al doilea scenariu este mai complicat pentru Friedrich Merz dintr-un alt motiv. Dacă AfD nu va reuși să obțină majoritatea, CDU va trebuie să găsească o formulă prin care să formeze un guvern fără extrema dreaptă.
Problema este că Merz a respins până acum orice colaborare cu extrema stângă. Totuși, în lipsa unei alte majorități, creștin-democrații ar putea ajunge în situația de a negocia cu această zonă politică pentru a împiedica AfD să preia puterea în land.
O alternativă ar fi un guvern minoritar al CDU, susținut de social-democrați, dacă SPD reușește să treacă pragul electoral. O asemenea administrație ar depinde însă, în funcție de fiecare proiect, de voturile fie ale extremei drepte, fie ale extremei stângi.
Astfel, indiferent de rezultatul final al alegerilor din Saxonia-Anhalt, Friedrich Merz riscă să fie afectat din punct de vedere politic. Un scor foarte mare al AfD ar confirma amploarea ascensiunii extremei drepte, în ce un rezultat care nu îi permite formațiunii să guverneze ar putea forța CDU să abandoneze una dintre liniile sale politice.
Potrivit analizei Politico, scrutinul de duminică ar putea deveni astfel punctul de plecare pentru o reacție în lanț în politica germană, cu posibile consecințe inclusiv asupra poziției lui Friedrich Merz, deja perceput de critici drept un cancelar slab.
