AfD este pe primul loc în intenţiile de vot în Germania. Conservatorii (CDU şi CSU) sunt la cel mai mic scor din ultimii 5 ani.
Blocul conservator din Germania reuneşte cele mai puţine intenţii de vot din ultimii cinci ani în rândul electoratului, indică un sondaj de opinie realizat săptămânal de INSA, transmite sâmbătă dpa.
Sondajul, realizat pentru publicaţia Bild am Sonntag, arată că blocul conservator format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi aliatul său bavarez tradiţional, Uniunea Creştin-Socială (CSU), este creditat cu doar 20% din intenţiile de vot, proporţia cea mai mică înregistrată după octombrie 2021 de conservatori.
Pe prima poziţie rămâne 'Alternativa pentru Germania' (AfD), cu 28% din intenţiile de vot.
Verzii ar obţine 13% din sufragii, în timp ce Partidul Social-Democrat (SPD) şi Die Linke rămân fiecare la 12%.
La fel ca în sondajul precedent, liberalii (FDP) ar depăşi pragul de 5% din voturi necesar pentru accederea în parlament.
În schimb, Alianţa Sahra Wagenknecht ar obţine doar 3% din sufragii şi nu ar reuşi să intre în parlament.
În septembrie vor avea loc alegeri regionale în landurile Saxonia-Anhalt (6 septembrie), Mecklenburg-Pomerania Inferioară şi Berlin (20 septembrie), iar AfD este decisă să înregistreze scoruri istorice.
Sondajul INSA a fost realizat pe baza unor interviuri desfăşurate în perioada 10-14 august, pe un eşantion de 1.203 persoane cu drept de vot. Marja de eroare a sondajului este de +/- 3,1 puncte procentuale.
Idealizarea RDG, în creştere
Berlinul a denunţat joi tentativele "extremiştilor" de a minimaliza fărădelegile comise în RDG (Republica Democrată Germană) pe fondul unei nostalgii crescânde faţă de fostul regim comunist din estul ţării, înaintea unor importante scrutinuri regionale, relatează AFP.
"Extremiştii de stânga ca şi cei de dreapta încearcă în prezent să minimalizeze în mod deliberat fărădelegile comise în RDG", a avertizat ministrul german al culturii, Wolfram Weimer, apropiat al conservatorilor, cu ocazia unei ceremonii dedicate împlinirii a 65 de ani de la ridicarea Zidului Berlinului.
"Regimul SED (partidul unic în RDG) a fost o dictatură brutală, fără alegeri libere, fără libertatea presei, fără libertate de circulaţie, dar cu STASI (temuta poliţie politică secretă), temniţe de tortură şi benzi ale morţii de-a lungul zidului", a adăugat Weimer.
Responsabila din Bundestag pentru victimele SED, Evelyn Zupke, a susţinut această opinie în ziarul Rheinische Post apărut joi: "Pentru unii, RDG pare din ce în ce mai frumoasă pe măsură ce trece timpul (...) Se ocultează cum era de fapt viaţa în RDG".
Preşedintele Uniunii asociaţiilor victimelor dictaturii comuniste (UOKG), Dieter Dombrowski, a avertizat asupra pericolelor tot mai mari care ameninţă democraţia.
"Democraţia este pusă din ce în ce mai des sub semnul îndoielii (...) Această tendinţă se accentuează atât la stânga, cât şi la dreapta", a declarat el pentru media din cadrul RedaktionsNetzwerk Deutschland (RND).
În cadrul unui miting electoral al AfD (Alternativa pentru Germania), extrema dreaptă germană, în landul Saxonia-Anhalt (unde acest partid îi devansează pe conservatori cu aproape 20 de puncte procentuale în sondaje, cu trei săptămâni înainte de alegeri) "s-a cântat imnul RDG", a denunţat Dombrovski.
Această regiune, aflată la aproximativ 200 km de Berlin, cu puţin peste două milioane de locuitori, ar putea deveni prima guvernată de extrema dreaptă în Germania.
Candidatul AfD Ulrich Siegmund, născut la trei săptămâni după reunificare, în 1990, mizează pe această "nostalgie" în rândul alegătorilor săi, organizând plimbări cu Simson, o motocicletă mică devenită simbol al identităţii est-germane.
Pe lângă Saxonia-Anhalt, în 6 septembrie, alegeri regionale sunt preconizate pentru 20 septembrie la Berlin şi în Mecklenburg-Pomerania (nord-est).
Ridicat pe 13 august 1961, Zidul Berlinului a separat Republica Democrată Germană (RDG) comunistă de Germania de Vest timp de 28 de ani, înainte de căderea sa la 9 noiembrie 1989, urmată de reunificarea ţării pe 3 octombrie 1990.