Alegătorii elvețieni au respins duminică, printr-o majoritate covârșitoare de 71%, inițiativa populară de consolidare strictă a neutralității susținută de dreapta naționalistă. Proiectul urmărea să interzică înscrierea în Constituție a oricăror sancțiuni economice împotriva statelor terțe, precum măsurile adoptate împotriva Rusiei după invazia din Ucraina, dar și cooperarea cu NATO. Rezultatul permite Executivului de la Berna să mențină o politică externă flexibilă, ancorată în normele internaționale.
Cetățenii elvețieni au refuzat să se baricadeze în spatele unui zid de izolare diplomatică. Printr-un referendum național desfășurat duminică, electoratul din Confederația Alpină a respins masiv inițiativa populară care încerca să blocheze aplicarea oricăror sancțiuni economice și cooperarea cu alianțele de securitate occidentale.
Demersul, sprijinit de dreapta naționalistă și aspru criticat de adversari pentru favorizarea indirectă a Rusiei, s-a lovit de un refuz categoric la urne, conform agenției de presă Agerpres.
Eșec zdrobitor la urne: 71% dintre voturi au spus „NU” izolării internaționale
Primele proiecții realizate de institutul de cercetare gfs.bern, publicate la scurt timp după închiderea secțiilor de vot, arată o respingere a proiectului. Nu mai puțin de 71% dintre alegători s-au pronunțat împotriva inițiativei.
Propunerea legislativă, inițiată de organizația Pro Suisse și susținută de Uniunea Democratică de Centru (UDC), urmărea modificarea Constituției Federale. Obiectivul era introducerea unei neutralități, care ar fi interzis Elveției să aplice măsuri restrictive sau sancțiuni economice împotriva oricărui stat, cu excepția deciziilor obligatorii luate la nivelul Consiliului de Securitate al ONU. Totodată, textul interzicea orice formă de parteneriat sau exercițiu comun cu organizațiile militare internaționale.
Reacția Parlamentului din Elveția: Libertatea de a sancționa agresorii rămâne în vigoare
Rezultatul votului oferă Executivului din Elveția libertatea de a continua alinierea la politica externă europeană în situații de criză majoră. Deputata socialistă Laurence Fehlmann Rielle a salutat opțiunea cetățenilor la televiziunea publică elvețiană RTS: „Rezultatul arată că rămânem angajaţi faţă de această politică de neutralitate, care permite Elveţiei să reia sancţiunile şi să se poziţioneze în lume”.
Deși principiul neimplicării în conflicte armate între state terțe este adânc înrădăcinat în istorie și garantat prin Constituția din 1848, declanșarea războiului din Ucraina a schimbat paradigma la Berna. Precedentul creat prin preluarea pachetelor de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei și rolul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU din anii 2023 și 2024 au forțat o redefinire a interesului național.
Șeful diplomației elvețiene: „Nu înseamnă că ne uităm în altă parte când se încalcă normele”
Dezbaterea din societate a adus față în față două viziuni ireconciliabile: izolarea totală cerută de naționaliști sau o neutralitate activă și adaptabilă la contextul securității europene. A doua variantă a permis în ultimii ani inclusiv o colaborare tehnică punctuală cu structurile NATO, fără ca Elveția să ceară aderarea la alianță.
Ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, a apărat această linie flexibilă în intervențiile sale publice recente: „Neutralitatea a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate. Neutralitatea nu înseamnă că Elveţia se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaţionale”.
Prin votul de duminică, elvețienii confirmă că sprijinul pentru dreptul internațional și solidaritatea cu partenerii europeni primează în fața unei neutralități oarbe și mențin Elveția conectată la marile decizii de pe continent.
