Candidatul AfD, Ulrich Siegmund, speră să preia conducerea landului Saxonia-Anhalt în decembrie, după victoria partidului în alegerile regionale.
Candidatul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) din Saxonia-Anhalt, regiune din estul ţării, speră să fie ales în decembrie premier al acestui land, a afirmat acesta marţi, ceea ce ar reprezenta o premieră în Germania postbelică, notează AFP.
După victoria sa la alegerile regionale de la începutul lunii septembrie şi discuţiile dintre partide din ultimele săptămâni, "ne vom ţine acum de acest calendar şi vom lucra în vederea acestei întâlniri", a declarat la postul de televiziune Welt Ulrich Siegmund care îşi propune ca obiectiv "să garanteze alegerea premierului de land din primul tur".
AfD a ratat la limită, la o diferenţă de doar trei mandate, majoritatea absolută
Clasat detaşat pe primul loc, cu aproape 44% din voturi, partidul său a ratat la limită, la o diferenţă de doar trei mandate, majoritatea absolută care i-ar fi permis să guverneze fără o alianţă sau fără sprijinul tacit al altor partide. Or, restul clasei politice, într-o ţară marcată de ororile nazismului, a exclus până acum posibilitatea de a se alia cu acesta.
Cu toate acestea, mişcarea de stânga pro-rusă BSW, care a obţinut cinci mandate, a acceptat să poarte discuţii exploratorii cu AfD, deşi a exclus formarea unei coaliţii.
Liderii BSW au explicat că se pot înţelege cu AfD asupra anumitor propuneri concrete, deschizând uşa unui eventual guvern minoritar AfD pe care nu l-ar răsturna.
Potrivit jurnalului regional Mitteldeutsche Zeitung, unul dintre aceste acorduri ar viza înfiinţarea unei comisii de anchetă privind modul în care autorităţile au gestionat pandemia de COVID-19.
Siegmund a declarat că doreşte să ajungă la formarea unei "majorităţi stabile"
Ulrich Siegmund a declarat, la rândul său, că doreşte să ajungă la formarea unei "majorităţi stabile", motiv pentru care trebuie să continue discuţiile şi nu se va prezenta la alegeri decât în decembrie.
Conservatorii, social-democraţii, ecologiştii şi partidul de stânga radicală Die Linke, care deţin împreună 39 de locuri adică exact atât cât are AfD singură, exclud în continuare orice cooperare cu aceasta din urmă.
În timpul campaniei sale, Siegmund a promis să multiplice expulzările de străini, să modifice programele şcolare de istorie, considerate de el prea axate pe vinovăţia Germaniei din perioada celui de-al Treilea Reich, sau chiar să iasă din sistemul audiovizualului public, pe care îl consideră anti-AfD.
Fondat în 2013 ca partid eurosceptic, AfD s-a transformat într-un partid anti-migranţi şi liberal, făcând din fosta Germanie de Est, mai săracă, bastionul său. Astăzi, partidul se află detaşat pe primul loc în sondaje la nivel naţional, atingând recent pragul de 30%, conform Agerpres.
Friedrich Merz se află în fața unei crize politice
Cancelarul german Friedrich Merz se confruntă cu provocarea de a reacţiona la triumful electoral al formaţiunii anti-imigraţie şi proruse AfD (Alternativa pentru Germania) în Saxonia-Anhalt, un scrutin care plasează extrema dreaptă într-o poziţie favorabilă pentru a conduce un land german pentru prima dată din 1945, comentează AFP.
Liderul conservator înregistrează o serie de eşecuri de la sosirea sa la putere în mai 2025, după ce a promis să oprească ascensiunea AfD, devenită a doua forţă a ţării la alegerile legislative de anul trecut.
El a dus o politică economică liberală şi a redus imigraţia. Însă, în final, extrema dreaptă, condusă de charismaticul Ulrich Siegmund (35 de ani), a dat o palmă istorică partidului cancelarului, CDU, devansându-l cu aproape 44% din voturi faţă de mai puţin de 18%.
Marele câştigător a ironizat duminică situaţia, numindu-l pe Merz un "foarte bun agent de campanie electorală pentru AfD".
Conform proiecţiilor televiziunii publice germane, partidului AfD îi lipsesc trei mandate în parlamentul regional pentru a atinge majoritatea absolută de 42 de locuri.
Ar fi necesar, aşadar, să atragă câţiva aleşi din alte partide sau să formeze alianţe cu BSW, o mică formaţiune de stânga prorusă, aflată în poziţia de arbitru.
Rezultatul este, însă, un adevărat seism, cu atât mai mult cu cât cultura asumării şi regretului pentru crimele naziste este încă profund ancorată în Germania. Clasa politică se străduieşte de ani de zile să sublinieze apropierea dintre AfD şi mişcările neonaziste pentru a-i opri ascensiunea.
O figură marcantă a comunităţii evreieşti din Germania, Charlotte Knobloch, s-a declarat îngrozită: "Nici în cele mai rele coşmaruri ale mele nu mi-aş fi putut imagina că extrema dreaptă ar putea câştiga din nou alegerile în Germania în acest fel".
Fondată în 2013 ca partid eurosceptic, Alternativa pentru Germania s-a transformat într-un partid anti-migranţi, în special în estul sărăcit.
La fel ca restul clasei politice, CDU exclude orice alianţă cu AfD.
Însă Ulrich Siegmund şi şefa AfD la nivel naţional, Alice Weidel, au vorbit seară despre "o mână întinsă".
Singurul mod în care CDU ar putea continua să guverneze în Saxonia-Anhalt ar fi o alianţă improbabilă cu toate celelalte partide, inclusiv cu extrema stângă.
Pentru deputatul CDU Sepp Muller, AfD este cea care "are mandatul de a forma un guvern" în această regiune.
Lars Klingbeil, vicecancelar social-democrat şi ministru al finanţelor în guvernul federal de coaliţie, vede în victoria AfD un "semnal de alarmă".
Friedrich Merz le mai cere colegilor din CDU o ultimă șansă și promite o reformă rapidă
