Cinci state UE sunt aproape de un acord pentru crearea unor centre de returnare pentru migranţă ilegali. Aceasta este una dintre primele măsuri luate după criza din Ceuta, exclava spaniolă care a fost luată cu asalt de zeci de mii de migranţi ilegali care încercau să intre în Spania.
Danemarca a anunţat, astfel, că până la final de 2027, ar putea trimite migranţi fără drept de azil către astfel de centre. Anunţul a fost făcut înainte de reuniunea cu alte patru state membre de la Copenhaga.
Ministrul danez al imigraţiei şi integrării, Morten Bodskov, se întâlneşte cu omologii săi din Germania, Austria, Olanda şi Grecia, alături de care Danemarca formează "Grupul celor 5". Întâlnirea are scopul de a conveni asupra paşilor concreţi pentru un prim acord de parteneriat cu o ţară terţă să găzduiască astfel de centre pe teritoriul său.
"Am parcurs un drum lung în munca de creare a unui centru de returnare în afara UE şi acum suntem mai aproape ca niciodată" de un acord, a declarat ministrul danez. "Aceasta înseamnă că, de partea daneză, ne aşteptăm ca spre finalul anului viitor să fim pregătiţi să trimitem primii străini într-o ţară parteneră", a adăugat el, fără a preciza ţara sau ţările unde ar putea fi create astfel de centre, dar Uganda şi, în special, Rwanda sunt considerate posibile destinaţii, conform Agerpres.
Pactul UE privind migraţia, intrat în vigoare în iunie
În iunie a intrat în vigoare în blocul comunitar pactul UE privind migraţia, care, printre alte dispoziţii, permite accelerarea expulzărilor şi crearea de centre de retenţie pentru migranţi în state terţe, măsură despre care criticii spun că ar putea slăbi garanţiile pentru solicitanţii de azil, cum este şi cazul Consiliului Europei, care susţine că transferul migranţilor clandestini către ţări terţe implică "riscuri considerabile pentru drepturile omului", inclusiv rele tratamente şi detenţie arbitrară.
Pactul UE privind migraţia înăspreşte regulile privind azilul, prin consolidarea frontierelor cu controale obligatorii şi simplificarea procedurilor, dar include şi un controversat mecanism de "solidaritate" care constă în cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, adică relocarea unor migranţi din ţările din prima linie către alte state membre ale UE mai puţin afectate de valul migrator, iar cele care refuză aceste cote vor trebui să plătească o contribuţie de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau să ofere sprijin operativ şi tehnic.
Primul pas după criza din Ceuta
Danemarca este unul dintre statele care au cerut suspendarea Schengen pentru Spania, după criza migranţilor din Ceuta. Amintim că peste 70.000 de migranţi au intrat ilegal în exclava spaniolă Ceuta într-o singură zi, pe 30 iulie, mai mult decât toţi migranţii care au trecut prin frontierele europene în 2026.
Statele membre UE ar putea să reintroducă unilateral verificările la graniţă, pentru perioade de la 6 luni până la 2 ani.
Până acum, nouă ţări membre, Germania, Spania, Italia, Danemarca, Austria, Ţările de Jos, Polonia, Franţa şi Suedia, cărora li se adaugă Norvegia, au introdus controale temporare la graniţă, din cauza îngrijorărilor legate de migraţia ilegală şi de ameninţările teroriste.
