Europa analizează posibilitatea unei capacități proprii de zboruri spațiale cu echipaj uman, deși dependența față de Statele Unite rămâne una mare.
Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri "rezonabile", a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează AFP.
Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii.
"Ar fi un cost foarte rezonabil"
"Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate", creşterea bugetului ESA ar fi "foarte moderată", a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).
El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. "Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil", a afirmat directorul general al ESA.
UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.
Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.
"Celelalte două ţări care permit zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi"
Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.
În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.
"Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate", a subliniat Josef Aschbacher.
Acesta este "unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial", dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie, conform Agerpres.
Europa depinde tot mai mult de SpaceX: Crește influența lui Elon Musk
Evaluarea uriașă pregătită pentru SpaceX readuce în prim-plan o realitate incomodă. Europa depinde tot mai mult de SpaceX, iar influența lui Elon Musk crește. Ceea ce în Statele Unite va fi prezentat ca o victorie a tehnologiei și antreprenoriatului ar trebui, din perspectiva europeană, să fie citit diferit. Nu ca un succes îndepărtat, ci ca un moment care marchează o pierdere treptată de control în domeniul spațial.
În cifre, diferența este deja greu de ignorat. Compania fondată de Elon Musk a bifat anul trecut aproximativ 170 de lansări. Europa a reușit doar opt. Iar lucrurile nu par să se echilibreze prea curând. Odată cu atragerea de capital masiv și extinderea agresivă, SpaceX va căuta noi piețe. Europa, cu infrastructura sa satelitară învechită și nevoia urgentă de investiții, devine o țintă aproape inevitabilă.
La nivel politic, discursul este altul. Liderii europeni vorbesc despre independență și „autonomie strategică”. În practică însă, problema nu este că Europa cumpără servicii de lansare sau comunicații. Problema reală este că nu are o alternativă solidă.
ArianeGroup, responsabilă pentru racheta Ariane 6, funcționează cu mii de angajați și subvenții consistente. Cu toate acestea, capacitatea sa rămâne limitată. Diferența față de performanța americană este uriașă: câteva zeci de tone lansate într-un an, comparativ cu mii în cazul SpaceX.
Situația se repetă și la nivel de proiecte. Programul european de sateliți IRIS2 a devenit mai scump decât estimările inițiale, cu livrare întârziată și fără o competiție reală în atribuirea contractelor. În paralel, deciziile industriale sunt influențate politic, nu neapărat de eficiență sau performanță.
Obiective care se bat cap în cap
Europa încearcă să atingă simultan trei lucruri: suveranitate, performanță de top și protejarea locurilor de muncă. În teorie sună bine. În realitate, aceste obiective intră în conflict.
Regulile de tip „retur geografic” obligă ca banii investiți de state să se întoarcă în propriile industrii. Asta înseamnă că proiectele nu sunt atribuite celor mai capabili, ci celor care trebuie să primească contracte. Rezultatul este un sistem rigid, în care eficiența pierde teren în fața compromisurilor politice.
Musk și în alte industrii
Fenomenul nu este izolat. În cloud, giganți precum Amazon, Google și Microsoft acoperă cea mai mare parte din nevoile europene. În paralel, infrastructura spațială devine esențială pentru dezvoltarea inteligenței artificiale și a comunicațiilor.
Când baza tehnologică aparține altora, ideea de suveranitate riscă să rămână doar la nivel declarativ.
Listarea SpaceX nu face decât să accelereze această tendință. Problema exista deja. Acum devine mai vizibilă și mai greu de ignorat.
Europa încă are opțiuni, dar timpul nu mai este un aliat. Fără schimbări reale în modul de finanțare și atribuire a proiectelor, decalajul va continua să crească. Iar fiecare lansare reușită a unei rachete Falcon 9 nu face decât să sublinieze acest lucru, scrie Financial Times.
CITEȘTE ȘI: Noua cursă pentru Lună: SpaceX, Blue Origin și China accelerează planurile
