Ursula von der Leyen va vizita Groenlanda pe 6 și 7 septembrie, într-un demers al Uniunii Europene de aprofundare a relațiilor cu insula arctică.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va vizita Groenlanda pe 6 şi 7 septembrie pentru a "aprofunda asocierea" dintre UE şi insula arctică pe care preşedintele american Donald Trump şi-a exprimat de mai multe ori intenţia să o anexeze, relatează vineri agenţia EFE.
Obiectivul lui Von der Leyen este de a "avansa relaţiile dintre Groenlanda şi UE şi de a aborda chestiuni legate de importanţa strategică în creştere a Arcticii", a transmis executivul comunitar într-un comunicat.
Preşedinta Comisiei Europene se va întâlni cu premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, cu şefa guvernului danez, Mette Frederiksen, şi cu premierul Insulelor Feroe, Beinir Johannesen.
Groenlanda are statutul de teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, care îşi păstrează prerogativele în domenii precum politica externă, apărarea şi securitatea, deşi insula nu face parte din Uniunea Europeană.
În discuţiile ocazionate de această vizită se "vor aborda, în special, principalele provocări şi oportunităţi cu care se confruntă Groenlanda şi ansamblul regiunii arctice, precum şi iniţiative concrete pentru continuarea consolidării cooperării bilaterale", a adăugat Comisia.
"UE îşi revizuieşte politica pentru Arctica"
Bruxelles-ul aminteşte că "UE îşi revizuieşte politica pentru Arctica cu obiectivul de a se asigura că este pregătită să răspundă evoluţiilor actuale şi viitoare".
În prima zi a vizitei, duminică, Von der Leyen va vizita de pe o navă calota de gheaţă a Groenlandei, împreună cu premierii Nielsen şi Frederiksen.
În ziua următoare, aceşti trei responsabili vor inaugura un proiect modernizat de conectivitate prin satelit pentru Groenlanda la instalaţiile companiei locale de poştă şi telecomunicaţii Tussass, iar UE şi guvernele din Groenlanda şi Danemarca vor semna o declaraţie comună referitoare la relaţiile aprofundate dintre blocul comunitar şi insula arctică.
Von der Leyen va fi însoţită de comisarul european pentru parteneriate internaţionale, Jozef Síkela, şi de consilierul său special pentru relaţiile UE-Arctica, Jyrki Katainen.
Pe de altă parte, vizita lui Von der Leyan în Groenlanda survine la numai o săptămână după ce Islanda, o altă ţară arctică cheie, a respins prin referendum reluarea negocierilor de aderare la UE, conform Agerpres.
Această vizită a şefei Comisiei Europene are loc la un an şi jumătate după ce Trump şi-a exprimat din nou aspiraţiile de a anexa Groenlanda, susţinând că preluarea controlului asupra vastei insule arctice ar fi o "necesitate absolută" pentru Statele Unite. El a invocat raţiuni de securitate naţională legate de presupuse ameninţări din partea Rusiei şi Chinei în motivaţia exprimată pentru anexarea acestui teritoriu important din punct de vedere strategic şi de asemenea bogat în resurse minerale, inclusiv pământuri rare.
"Nu suntem o bucată de gheață"
Mai mult, Trump îşi exprimase frustrarea faţă de refuzul NATO de a se implica în războiul împotriva Iranului pe care l-a declanşat împreună cu Israelul, afirmând într-o postare pe reţelele de socializare că alianţa militară nu a fost prezentă atunci când era nevoie de ea şi că nu va fi acolo "dacă vom avea din nou nevoie de ea. Și noi avem cerințele noastre. AMINTIŢI-VĂ DE GROENLANDA, ACEA BUCATĂ DE GHEAŢĂ IMENSĂ ŞI PROST ADMINISTRATĂ", a scris Trump în postarea sa pe Truth Social.
Nielsen, premierul Groenlandei, a respins această caracterizare. "Nu suntem o simplă bucată de gheaţă. Suntem o populaţie mândră de 57.000 de oameni, care muncesc zi de zi ca buni cetăţeni ai lumii, cu respect deplin faţă de toţi aliaţii noştri", a declarat el pentru Reuters.
Premierul Nielsen a subliniat importanţa menţinerii ordinii geopolitice postbelice, inclusiv a alianţei de apărare NATO şi respectarea dreptului internaţional la nivel mondial.
"Aceste lucruri sunt puse sub semnul întrebării în prezent şi cred că toţi aliaţii ar trebui să rămână uniţi pentru a încerca să le menţină. Sper că aşa se va întâmpla", a spus el.
Partenerii din NATO s-au străduit deja la începutul acestui an să găsească modalităţi de a menţine unitatea alianţei, după ce Trump şi-a intensificat eforturile de a prelua Groenlanda de la Danemarca, alt membru al NATO.
În ianuarie, Casa Albă a declarat că Trump lua în calcul inclusiv recurgerea la forţa militară în Groenlanda, ceea ce a determinat Germania, Franţa şi alte ţări europene să trimită mici contingente de trupe pe insulă, ca gest de solidaritate şi descurajare.
Trump a dat ulterior înapoi, după discuţiile cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, afirmând că a fost stabilit cadrul unui viitor acord şi orientând conflictul legat de Groenlanda spre o cale diplomatică.
Groenlanda, Danemarca şi Statele Unite au iniţiat, la sfârşitul lunii ianuarie, discuţii diplomatice, iar Nielsen a declarat că acestea sunt încă în desfăşurare, fiind programate şi alte întâlniri.
SUA au deja o bază pe insulă şi posibilitatea de a-şi extinde prezenţa acolo în temeiul unui tratat din 1951.
"Ar fi ciudat ca, în condiţiile în care toate părţile doresc să discute despre o cooperare sporită în domeniul apărării, să nu se ţină seama de acel acord (din 1951)", a declarat Nielsen, refuzând să ofere mai multe detalii cu privire la subiectele abordate în cadrul negocierilor.
În pofida discuţiilor, premierul Nielsen consideră că Trump nu şi-a abandonat ambiţiile legate de insulă: "Nu cred că dorinţa sa de a prelua sau de a controla Groenlanda a fost exclusă din ecuaţie", a spus el.
Emisarul lui Trump, vizită de câteva zile în Groenlanda. Forum economic și misiune diplomatică sensibilă la Nuuk
Nu doar europenii încearcă să lege relații bune prin diplomație cu insula de gheață. În ciuda tensiunilor anterioare, emisarul american pentru Groenlanda, guvernatorul statului Louisiana Jeff Landry, a aterizat în Mai la Nuuk, capitala teritoriului autonom danez, pentru o vizită de câteva zile, potrivit imaginilor difuzate de presa locală, notează AFP.
Landry, aflat la prima sa vizită în Groenlanda în calitate de emisar american, a participat la un forum economic în capitala Groenlandei pe 19 şi 20 mai.
Organizată de asociaţia patronală Gronlands Erhverv, evenimentul Future Greenland a reuni lideri politici, directori de companii şi investitori pentru a promova atractivitatea teritoriului arctic, aflat în căutarea unei autonomii mai mari, pe fondul interesului repetat al preşedintelui american Donald Trump pentru acest teritoriu.
Jeff Landry a coborât din avion pe aeroportul din Nuuk însoţit de aproximativ zece persoane şi a fost aşteptat de un convoi de cinci maşini, potrivit cotidianului local Sermitsiaq.
Ei au fost preluaţi de cinci maşini particulare direct de pe pista de aterizare, a adăugat jurnalul.
Emisarul a fost însoţit luni de ambasadorul american în Danemarca, Kenneth Howery.
"Împreună, ei se vor întâlni cu diverşi groenlandezi pentru a-i asculta şi a învăţa de la ei, cu scopul de a extinde perspectivele economice, de a crea legături între popoare şi de a consolida înţelegerea reciprocă între Statele Unite şi Groenlanda", se arăta într-un comunicat oficial transmis atunic către AFP.
Preşedintele Donald Trump l-a numit pe 22 decembrie pe guvernatorul Louisianei, republicanul Jeff Landry, în funcţia de emisar al Statelor Unite în Groenlanda.
După un început de an marcat de încercările preşedintelui american de a "prelua controlul" asupra acestei insule arctice, Copenhaga şi Nuuk au obţinut crearea unui grup de lucru pentru a discuta despre preocupările Statelor Unite, în special cele legate de prezenţa lor militară, conform Agerpres.
