Un nou grup pentru apărarea europeană, susținut de Kaja Kallas, nu va mai fi lansat după ce mai multe state membre și-au exprimat rezervele, potrivit Politico.
Diplomata-șefă a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a fost nevoită să anuleze lansarea unui nou grup de nivel înalt, duminică, 6 septembrie. Grupul urma să reunească foști lideri politici și militari.
Decizia a venit după presiuni din partea unor state membre, scrie Politico, care adaugă că episodul riscă să fie o nouă lovitură pentru fostul premier al Estoniei.
Confruntare la vârful Uniunii Europene
Kallas ar duce deja o luptă dură, în culise, împotriva planurilor franco-germane de reformare a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), diplomația UE.
Pe hârtie, planurile ar urma să-i consolideze rolul oficial. Aliații ei se tem însă de altceva: reforma ar putea permite Comisiei Europene să preia mai mult control asupra politicii externe a UE.
Noul grup era văzut de unii diplomați ca parte a acestei rezistențe. Kallas îl prezentase drept o reuniune a „celor mai strălucite minți”, cu obiectivul de a găsi rapid soluții pentru lacunele europene din domeniul apărării. Și să o facă „în cel mai eficient mod”.
„Este modul ei de a rămâne relevantă”, a spus un diplomat european de rang înalt, aflat sub protecția anonimatului.
Kallas s-ar afla într-o competiție intensă cu Comisia Europeană pe tema reformei, potrivit sursei citate anterior.
Un oficial UE a oferit însă o altă explicație pentru anulare. Potrivit acestuia, presiunea a venit din partea unor capitale europene.
Cine urma să facă parte din grup
„Unele state membre au considerat că acesta nu este drumul potrivit de urmat în acest moment”, a spus oficialul. „După discuțiile cu miniștrii, am decis să nu continuăm inițiativa. Analizăm acum noi modalități de implicare a statelor membre”, a mai spus el.
Lansarea urma să aibă loc luni dimineață, la Bruxelles, în Bibliothèque Solvay. La eveniment erau așteptate aproximativ 150 de persoane. Printre ele, reprezentanți ai instituțiilor europene, think tank-urilor, mediului academic și NATO. Kallas nu a făcut publică lista membrilor grupului.
Trei diplomați au oferit însă informații despre componența sa. Grupul urma să fie condus de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
Printre membri ar fi trebuit să se numere foști miniștri ai Apărării. Unul dintre ei era estonianul Jüri Luik, fost ministru al Apărării și fost ambasador la NATO. Era așteptată și participarea franțuzoaicei Florence Parly, fost ministru al forțelor armate.
Germania urma să aibă, de asemenea, un reprezentant. În grup ar fi trebuit să intre și reprezentanți ai unor state din afara UE, inclusiv Regatul Unit și Ucraina, potrivit altor diplomați. Rasmussen urma să redacteze ulterior un raport cu rezultatele activității grupului.
Un nou echilibru în diplomația europeană
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) nu a confirmat niciunul dintre aceste nume. Inițiativa trebuia să facă parte dintr-un efort mai amplu de relansare a SEAE.
Serviciul are deja o nouă echipă de conducere. Noul secretar general este fosta ministră olandeză a Apărării, Kajsa Ollongren. Funcția de secretar general adjunct responsabil de apărare îi revine fostului ambasador francez la NATO, David Cvach.
Încă de la început, unii diplomați au avertizat asupra unui risc major. Noul grup s-ar putea suprapune peste activitatea Comisiei Europene. În special peste activitatea comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius. El organizează deja întâlniri periodice cu think tank-uri și foști lideri.
Potrivit unor diplomați, unul dintre principalele motive pentru anularea grupului a fost lipsa unei pregătiri suficiente. Și, mai ales, lipsa unei coordonări adecvate cu unele capitale europene.
Un al doilea oficial UE a contestat însă această versiune. Potrivit acestuia, problema a fost una de politică internă italiană. Mai exact, o dispută privind posibilii membri ai grupului ar fi contribuit la blocarea inițiativei.
Un raport recent al Curții de Conturi Europene arată ca incertă capacitatea Uniunii Europene de a răspunde unei invazii străine până în 2030, din cauza dependenței în continuare de Statele Unite și a sistemelor naționale de apărare fragmentate, potrivit unui raport al Curții de Conturi Europene.
