Ursula von der Leyen a ajuns duminică în Groenlanda, într-o vizită cu puternică miză geopolitică, pe fondul interesului manifestat de Donald Trump pentru teritoriul arctic.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început duminică o vizită în Groenlanda, vasta insulă arctică râvnită de preşedintele american Donald Trump, relatează AFP.
Şefa executivului european a aterizat sub un soare strălucitor la Nuuk, capitala acestui teritoriu autonom danez, unde va petrece două zile.
Printre punctele de pe agenda vizitei se regăsesc o plimbare cu o navă printre aisberguri, o serie de întâlniri cu premierii groenlandez şi danez şi semnarea unei declaraţii comune între UE şi Groenlanda.
Pe parcursul vizitei, ea va insista asupra mesajului că existenţa acestei insule arctice cu statut de teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei trebuie să fie alături de Europa, nu alături de Statele Unite.
"Ceea ce se întâmplă în Arctica afectează direct restul Europei"
"Ceea ce se întâmplă în Arctica afectează direct restul Europei, iar un parteneriat puternic cu Groenlanda este crucial pentru poziţia noastră în regiune", a subliniat comisarul european pentru parteneriate internaţionale, Jozef Síkela, care face parte din delegaţie.
Veleităţile preşedintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda au declanşat o criză majoră la începutul anului. Uluiţi, europenii au văzut deodată cum vechiul lor aliat, pe care se bazează pentru securitatea lor, începe să-i ameninţe.
În punctul culminant al crizei preşedintele american a vorbit inclusiv despre posibilitatea "folosirii forţei" pentru a pune mâna pe acest teritoriu important din punct de vedere strategic şi de asemenea bogat în resurse minerale, inclusiv pământuri rare, el invocând raţiuni de securitate naţională legate de presupuse ameninţări din partea Rusiei şi Chinei.
Tensiunile au scăzut în intensitate numai după ce a fost creat un grup de lucru format din Danemarca, Groenlanda şi Statele Unite, care caută o ieşire durabilă din situaţia creată de liderul de la Casa Albă.
Au trecut şapte luni de atunci, timp în care europenii nu au încetat să transmită mesaje de solidaritate cu Groenlanda şi Danemarca, conştienţi fiind că ameninţările din partea lui Trump ar putea să reapară în orice clipă.
Aceste declaraţii sunt completate cu promisiuni de investiţii, iar preşedinta Comisiei Europene este aşteptată să anunţe în timpul vizitei un nou pachet de 200 de milioane de euro pentru Groenlanda.
Începerea exerciţiului militar Arctic Shield, la care participă militari din zece ţări membre ale NATO
Vizita sa coincide cu începerea exerciţiului militar Arctic Shield, la care participă militari din zece ţări membre ale NATO, un semnalul care este cu atât mai semnificativ cu cât, deşi presiunea americană a devenit mai discretă după vizita din luna mai în Groenlanda a emisarului special al lui Trump, Jeff Landry, această presiune nu a dispărut.
Ca o confirmare a acestui fapt, mediatizarea în luna august a pregătirilor unei companii petroliere americane de a lansa un proiect de explorare şi exploatare a hidrocarburilor într-o regiune izolată din estul Groenlandei a reaprins îngrijorările, în timp ce autorităţile locale au respins un prim foraj exploratoriu.
Întrucât pe plan economic depinde în mare măsură de industria sa piscicolă şi de Danemarca, guvernul autonom al Groenlandei încearcă în prezent să dezvolte industriile extractive care ar putea contribui la independenţa sa economică. Până în prezent au fost eliberate aproximativ 135 de permise miniere, dar numai două mine sunt operaţionale.
Acesta este domeniul în care UE doreşte să joace un rol, oferind sprijin financiar. Bruxelles-ul speră că, prin angajamentele europene pentru investiţii, va putea împuşca doi iepuri dintr-un foc, adică să creeze o relaţie de încredere cu Groenlanda şi în acelaşi timp să diversifice accesul UE la materii prime critice, de care în prezent blocul comunitar depinde în mare măsură de China.
Pe lângă premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, şi premierul danez, Mette Frederiksen, preşedinta Comisiei Europene se va întâlni de asemenea cu premierul Insulelor Feroe, Beinir Johannesen, insule care de asemenea sunt un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei.
În paralel, Danemarca, Insulele Feroe şi Groenlanda au luni şi marţi la Nuuk reuniunea lor bianuală privind relaţiile din cadrul Regatului Danemarcei, conform Agerpres.
"Nu suntem o bucată de gheață"
Acum câteva luni, Trump îşi exprimase frustrarea faţă de refuzul NATO de a se implica în războiul împotriva Iranului pe care l-a declanşat împreună cu Israelul, afirmând într-o postare pe reţelele de socializare că alianţa militară nu a fost prezentă atunci când era nevoie de ea şi că nu va fi acolo "dacă vom avea din nou nevoie de ea. Și noi avem cerințele noastre. AMINTIŢI-VĂ DE GROENLANDA, ACEA BUCATĂ DE GHEAŢĂ IMENSĂ ŞI PROST ADMINISTRATĂ", a scris Trump în postarea sa pe Truth Social.
Nielsen, premierul Groenlandei, a respins această caracterizare. "Nu suntem o simplă bucată de gheaţă. Suntem o populaţie mândră de 57.000 de oameni, care muncesc zi de zi ca buni cetăţeni ai lumii, cu respect deplin faţă de toţi aliaţii noştri", a declarat el pentru Reuters.
Premierul Nielsen a subliniat importanţa menţinerii ordinii geopolitice postbelice, inclusiv a alianţei de apărare NATO şi respectarea dreptului internaţional la nivel mondial.
"Aceste lucruri sunt puse sub semnul întrebării în prezent şi cred că toţi aliaţii ar trebui să rămână uniţi pentru a încerca să le menţină. Sper că aşa se va întâmpla", a spus el.
Partenerii din NATO s-au străduit deja la începutul acestui an să găsească modalităţi de a menţine unitatea alianţei, după ce Trump şi-a intensificat eforturile de a prelua Groenlanda de la Danemarca, alt membru al NATO.
În ianuarie, Casa Albă a declarat că Trump lua în calcul inclusiv recurgerea la forţa militară în Groenlanda, ceea ce a determinat Germania, Franţa şi alte ţări europene să trimită mici contingente de trupe pe insulă, ca gest de solidaritate şi descurajare.
Trump a dat ulterior înapoi, după discuţiile cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, afirmând că a fost stabilit cadrul unui viitor acord şi orientând conflictul legat de Groenlanda spre o cale diplomatică.
Groenlanda, Danemarca şi Statele Unite au iniţiat, la sfârşitul lunii ianuarie, discuţii diplomatice, iar Nielsen a declarat că acestea sunt încă în desfăşurare, fiind programate şi alte întâlniri.
SUA au deja o bază pe insulă şi posibilitatea de a-şi extinde prezenţa acolo în temeiul unui tratat din 1951.
"Ar fi ciudat ca, în condiţiile în care toate părţile doresc să discute despre o cooperare sporită în domeniul apărării, să nu se ţină seama de acel acord (din 1951)", a declarat Nielsen, refuzând să ofere mai multe detalii cu privire la subiectele abordate în cadrul negocierilor.
În pofida discuţiilor, premierul Nielsen consideră că Trump nu şi-a abandonat ambiţiile legate de insulă: "Nu cred că dorinţa sa de a prelua sau de a controla Groenlanda a fost exclusă din ecuaţie", a spus el.
CITEȘTE ȘI: Modificarea hărții lumii, votată de ONU. Franța a anunțat deja că renunță oficial la proiecția Mercator
