NATO a dejucat un plan rusesc de sabotare a cablurilor submarine. Deși britanicii şi norvegienii au anunţat în aprilie că au descoperit o operaţiune secretă a Rusiei în apele arctice, nu se precizase că este vorba despre o armă nouă, nici că au fost implicaţi şi americanii.
NATO a dejucat în primăvara aceasta un plan rusesc de sabotare a cablurilor submarine. Potrivit Reuters, în adâncurile apelor arctice, în apropierea îndepărtatului arhipelag norvegian Svalbard, aliaţii NATO au surprins mai multe submarine ruseşti antrenându-se pentru a lansa o armă secretă concepută să dezactiveze cabluri submarine critice fără a lăsa urme. Agenţia citează două surse oficiale care au solicitat să nu li se dezvăluie identitatea.
Operaţiunea secretă a Rusiei a fost efectuată de GUGI, directoratul de la Moscova pentru războiul submarin. Era vorba de o simulare cu ajutorul unor submarine echipate cu tehnologie sofisticată şi distructivă, relatează Agerpres. GUGI intenționa să nu lase niciun indiciu privind autorii, dar după ce au fost identificați, forţele navale ale Regatului Unit, Norvegiei şi Statelor Unite au urmărit şi interceptat navele ruseşti pe mare, împiedicându-le să îşi încheie exerciţiul şi obligându-le în cele din urmă să părăsească zona.
Britanicii şi norvegienii au anunţat în primăvară că au descoperit o operaţiune secretă a Rusiei în apele arctice
Britanicii şi norvegienii au anunţat în aprilie că au descoperit o operaţiune secretă a Rusiei în apele arctice, dar nu au precizat la vremea respectivă că este vorba de o armă nouă, nici unde a avut loc operaţiunea şi nici că au fost implicaţi şi americanii. Secretarul britanic al Apărării, John Healey, spunea atunci că trei nave rusești ar fi vizat infrastructura critică a Regatului Unit, în special cablurile submarine și conductele esențiale pentru transportul datelor și energiei.
„Forțele noastre armate le-au lăsat să înțeleagă fără dubiu că erau monitorizați și că operațiunea lor secretă fusese descoperită”, a declarat Healey, în cadrul unei conferințe de presă, la începutul lunii aprilie.
Submarine nucleare și nave de spionaj, implicate în misiune
Totodată, Marea Britanie precizase atunci că printre navele identificate se afla un submarin nuclear din clasa Akula, alături de două submarine de spionaj aparținând structurii GUGI (Direcția Generală de Cercetări Submarine).
Submarinul nuclear ar fi fost folosit drept momeală, în timp ce celelalte două nave colectau informații sensibile.
Îngrijirorări tot mai mari în legătură cu operaţiunile de sabotaj ale Kremlinului
Noile informații despre dejucarea acestui plan de sabotaj apar în contextul temerilor unor oficiali occidentali din domeniul informaţiilor că Rusia îşi intensifică operaţiunile de sabotaj în Europa şi se pregăteşte de un conflict cu NATO.
Unii analişti din Statele Unite sunt tot mai îngrijoraţi de posibilitatea ca Rusia să pună la încercare Alianţa nord-atlantică, mai exact Articolul 5 din Tratatul din 1949, conform căruia un atac împotriva unuia din statele membre este considerat un atac împotriva tuturor.
Și în România au fost dejucate acțiuni de sabotaj ale Rusiei
De altfel, inclusiv în România au fost dejucate acțiuni de sabotaj ale Rusiei. Serviciul Român de Informații a informat, marți, 8 septembrie, că a prevenit, în cooperare cu parteneri naționali și internaționali, o operațiune de sabotaj coordonată de Rusia pe teritoriul țării noastre.
Spionul rus Ivan Kuțenko a fost arestat pentru că în perioada februarie-iulie 2026, în perspectiva comiterii unor acte de diversiune/sabotaj, de tip hibrid, sub coordonarea directă a unei persoane cu care a păstrat legătura prin intermediul unor servicii online de mesagerie criptată, a identificat, supravegheat şi colectat informaţii cu caracter militar de pe teritoriul României.
Ce ar fi însemnat distrugerea cablurilor submarine
Revenind la planul rusesc de sabotare dejucat de NATO, este important de precizat că distrugerea unor cabluri submarine ar putea juca un rol critic. Acest lucru a fost confirmat de oficialii occidentali cu care a discutat Reuters.
Cablurile vizate nu sunt mai groase decât un furtun de grădină; sunt amplasate pe fundul mării sau îngropate superficial în acesta şi asigură conectarea mondială la internet şi tranzacţiile financiare internaţionale. Importanţa lor economică şi strategică le-a transformat în ţinte în timpul unor conflicte din trecut, inclusiv în cele două războaie mondiale, când au jucat un rol vital în transmiterea ordinelor pe cale telegrafică sau telefonică.
Două cabluri submarine din fibră optică, lungi de 1400 de km, leagă arhipelagul Svalbard de Norvegia. Traseul lor ajunge la o adâncime de până la 2700 de metri sub apă. Prin aceste cabluri trec volume imense de date din satelit descărcate la staţia SvalSat de la sol, cea mai mare din lume, componentă a Reţelei pentru Spaţiul Apropiat a NASA, agenţia aerospaţială a SUA.
Kremlinul dezminte efectuarea de operaţiuni de sabotaj în ţări membre ale NATO
Ministerul rus de Externe nu a comentat informaţia Reuters. Agenţia menţionează că Kremlinul dezminte întotdeauna efectuarea de operaţiuni de sabotaj în ţări membre ale NATO şi pregătirea unei confruntări.
În paralel cu confruntarea pe mare, oficiali britanic şi norvegieni au prezentat la Moscova dovezile găsite, pentru a arăta că noua tehnologie rusească este cunoscută şi a determina astfel Rusia să ezite înainte de a o folosi, au afirmat oficialii occidentali citaţi de Reuters.
Rusia nu a deteriorat efectiv niciun cablu. Exerciţiul a vizat simularea desfăşurării tehnologiei respective în cazul unui conflict cu NATO, susţin sursele respective fără a da detalii despre modul în care funcţionează arma în cauză.
Ministrul norvegian al Apărării: Orice încercare de a viza infrastructura noastră critică va fi detectată şi vor fi consecinţe ca răspuns
"Prin operaţiunea noastră comună, am transmis Rusiei un mesaj clar că nu poate acţiona în secret", a declarat într-un comunicat ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik. El a adăugat că "am clarificat fără echivoc pentru autorităţile ruseşti că orice încercare de a viza infrastructura noastră critică va fi detectată şi vor fi consecinţe ca răspuns. Nu este în interesul nimănui să escaladeze tensiunile în Nordul îndepărtat".
Unul din oficialii occidentali a explicat că orice escaladare între Rusia şi NATO ar putea evidenţia rapid importanţa strategică a apelor arctice dintre extremitatea sudică a arhipelagului Svalbard şi coasta de nord a Norvegiei, zonă cunoscută sub numele de "Bear Gap", în mijlocul căreia se află Insula Urşilor (Bjornoja în norvegiană, Bear Island în engleză - n. red.). Submarinele ruseşti cu baza în Peninsula Kola trebuie să treacă pe acolo pentru a ajunge la insula vulcanică norvegiană Jan Mayen.
Rusia a negat și deteriorarea gazoductului din Marea Baltică
Aliaţii din NATO s-au concentrat asupra securităţii infrastructurii submarine după ce trei din cele patru oleoducte Nord Stream din Marea Baltică, prin care se putea transporta petrol din Rusia în Germania, au fost distruse în 2022. Ucraina, care fusese invadată de Rusia cu puţin timp înainte, a negat orice implicare în sabotajul respectiv.
Din 2023, mai multe nave au trecut încet pe deasupra unor infrastructuri submarine sau prin apropiere de acestea, cartografiind traseele unor conducte, cabluri electrice şi de telecomunicaţii. Monitorizarea infrastructurilor din apele internaţionale nu este ilegală, dar experţii în securitate consideră cartografierea detaliată o pregătire pentru sabotaje.
Kremlinul se teme de activitatea Arctic Sentry (Santinela Arctică) a NATO
Activităţile respective şi suspiciunile de interferenţe cu mai multe cabluri au declanşat noi iniţiative în ianuarie anul trecut, inclusiv crearea sistemului de monitorizare Baltic Sentry (Santinela Baltică) a NATO şi operaţiunea Nordic Warden (Gardianul Nordic) condusă de Regatul Unit. Marinele militare aliate cooperează pentru patrularea mai intensă în zonele unde există infrastructuri vitale. Recent, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a susținut că activitatea NATO în Arctica reprezintă o ameninţare directă de securitate asupra Rusiei.
"Aprecierea actuală este că Rusia şi China sunt probabil ameninţările submarine cele mai active şi critice", a afirmat Ami Daniel, directorul companiei Windward din domeniul securităţii maritime şi al informaţiilor bazate pe Inteligenţa Artificială.
"În ultimii 25 de ani, Europa a făcut două lucruri simultan. Şi-a extins dramatic dependenţa de infrastructura de pe fundul mărilor şi şi-a redus dramatic capacitatea de a protejea această infrastructură", a avertizat Bruce Jones, cercetător în cadrul grupului de reflecţie Institutul Brookings. "Acum reconstruieşte cu întârziere, în faţa unei ameninţări ruseşti în creştere rapidă", a observat el.
