Declarațiile au fost făcute înainte de audierile din Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaţilor.
Ea a subliniat că, potrivit datelor din evidenţele Ministerului Afacerilor Externe (MAE), nu a existat nicio categorie de minori neînsoţiţi înregistrată prin canalele oficiale. Amintim că fiica lui Victor Ponta a fost exclusă dintr-un avion de repatriere, care a zburat cu 14 scaune goale din Dubai spre România.
Explicațiile Oanei Țoiu despre cazul fiicei lui Victor Ponta
"În acest moment MAE, ca şi ministerele afacerilor externe ale celorlalte ţări, avem de gestionat cea mai importantă criză pe care am avut-o în ultimele decenii, dacă ne gândim la numărul de ţări, gradul de risc, numărul mic de personal în spaţiile respective şi efortul consular. (...)
În ceea ce priveşte cazul intens mediatizat al minorei respective, reamintesc faptul că în bazele de date centrale ale Ministerului Afacerilor Externe, pe canalele oficiale pe care MAE le-a anunţat, nu aveam şi nu avem în gestiune cazul niciunui minor neînsoţit, însă evident că orice minor care cere ajutorul are dreptul la acel ajutor. De aceea, în cazul minorei neînsoţite pe care o menţionaţi dumneavoastră, înţelegerea noastră din informările care au venit din consulat, pentru că noi nu avem în echipa centrală acces direct la fiecare caz individual, a fost propusă o alternativă de întoarcere în România pe baza unor zboruri directe", a precizat Oana Ţoiu, întrebată despre cazul Irina Ponta.
Oana Țoiu afirmă că nu exista o categorie distinctă pentru minori neînsoţiţi în solicitările primite
"În ceea ce priveşte întrebarea care a fost prezentă în spaţiu public, la care am răspuns şi noi în conferinţele de presă, privind prezenţa minorei neînsoţite în consulat, dar lipsa de acces la transportul terestru sau transport aerian înapoi spre România, reamintim că în celula de criză centrală fiecare consulat a raportat categoriile pe care le va include în fiecare plan de evacuare. Nu aveam nicio categorie de minori neînsoţit, nici în formularele noastre oficiale, nici în mail-urile oficiale, niciuna dintre cereri de la părinţii niciunui minor neînsoţit, ceea ce înseamnă că în planificarea anterioară, în grupurile care au fost incluse în zborul respectiv, nu exista această categorie", a precizat Oana Ţoiu.
Cine a decis ca minora să nu mai fie inclusă în zborul de evacuare
Întrebată cine a hotărât ca minora să nu mai fie inclusă în zborul de evacuare după ce fusese chemată la consulat, ministrul a declarat că fiecare minor are dreptul la suport consular şi că a existat "o comunicare paralelă cu canalele oficiale".
"În ceea ce priveşte această eroare regretabilă, în care a existat o comunicare paralelă faţă de canalele oficiale, în care a existat personal consular care a adus o conversaţie separată de înregistrările formale şi asta a dus la venirea unui minor în spaţiu consular în afara programărilor care au fost raportate către centrală privind categoriile de grupuri vulnerabile, evident că aici lucrurile pot să fie mult îmbunătăţite.
Evident că, după ce se termină această criză, o să avem un plan foarte clar de evaluare, de discuţie a ce putem îmbunătăţi. (...) În această uriaşă criză, ca şi presiune de cereri de sprijin ale cetăţenilor faţă de capacitatea de a răspunde, este extrem de important pentru statul român să respecte regulile pe care le-a comunicat public. Să aibă un cetăţean care s-a înscris pe un canal public, acces la informaţii exact la fel cum are cineva care sună pe un telefon paralel, să poată să fie contactate grupurile vulnerabile în ordinea vulnerabilităţii lor, în ordinea bazată pe înscrierile formale, pe mail, să nu existe firul scurt în care cineva să aibă acces privilegiat la informaţii", a subliniat ministrul de Externe.
Potrivit acesteia, "este perfect legitim ca orice părinte să încerce să facă tot ce poate pentru propriul copil, este însă datoria unei instituţii să acorde informaţii relevante la timp tuturor cetăţenilor vulnerabili care s-au înscris pe canalele formale în acelaşi timp sau înainte să facă asta în funcţie de cine a apelat la firul scurt".
Țoiu vorbește despre responsabilitate colectivă, nu doar individuală
"În ceea ce priveşte cine din consulat a avut aceste conversaţii aici, va exista o evaluare dedicată. În acest moment, indiferent care persoană din consulat a purtat aceste discuţii, responsabilitatea este şi colectivă, nu doar individuală. Într-o situaţie de criză există mai multe paliere care funcţionează în paralel. În momentul în care consulul m-a întrebat, în acest caz aparte, ce are de făcut, i-am reamintit că grupul fusese finalizat ca şi categorii vulnerabile cu o zi înainte, la capacitatea totală a locurilor alocate României. De asemenea, i-am spus că, dacă ia o decizie privind modificarea grupului sau propune un alt plan de întoarcere acasă - pentru că aveam şi alte zboruri în plan pentru această minoră neînsoţită sau pentru orice alt beneficiar aflat în grijă - trebuie să se asigure că informaţia ajunge la toţi cei din grupurile vulnerabile înscrise pe platformă", a declarat Ţoiu.
Țoiu a respins acuzațiile că ar fi intervenit pentru persoane anume
"O să vă reamintesc, ceea ce poate verifica oricine pe contul meu de Facebook şi în prima conferinţă de presă (...), este că niciodată nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de nicio persoană cu nume şi prenume. Niciodată nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de numele părinţilor oricărui beneficiar. Să presupuneţi că un ministru de externe ar verifica ce fac copiii parlamentarilor într-o situaţie de urgenţă este la fel ca şi cum aţi prespune că un ministru al educaţiei ar apuca să sune directorii de şcoli ca să verifice ce fac copiilor parlamentarilor, la fel ca aşa cum un ministru al sănătăţii ar suna în spitale să verifice starea de sănătate sau alocarea paturilor a copiilor de parlamentar", a mai afirmat Oana Țoiu, conform Agerpres.