"Respectăm standarde, dar legiferăm în limite constituționale pentru români. Raportul, în opinia mea, și îmi pare rău să o spun, de când sunt ministru al Justiției nu am lipsit de la nicio dezbatere, toate explicațiile pentru cele 12 recomandări au trecut prin filtrul de la Ministerul Justiției. De data aceasta tind să cred faptul că raportul are iz politic, are multe interese, raportul folosește standarde duble și se raporteză la obiective mișcătoare.
Vă amintesc un lucru. Erau patru recomandări, ulterior, din patru au ajuns 12 recomandări, acum s-au adăugat opt, vom avea 20 de recomandări. De ce mobile, de ce standard dublu. Pentru că spre exemplu, în 2012, era o modificare la legile justiției privind competențele referitoare la acțiunea disciplinară. Era bine, a fost apreciată măsura, se raporta la judecător la procuror, ministrul Justiției avea o competență mai largă decât cea de a sesiza și era bine. Astăzi, după șase ani de zile, ministrul are doar competența de a declanșa acțiunea de a sesiza Comisia Judiciară, nu ia măsuri, se raportează numai față de procurori și iată că nu mai este bine. Același lucru nu poate să fie bun în 2012 și să nu fie bun în 2018.
Vă mai dau un exemplu. Nu cu multă vreme în urmă, un procuror de rang înalt era numit în funcție cu aviz negativ de la Secția de procurori. Și a fost bine, nimeni nu s-a revoltat, nimeni nu s-a îngrijorat, justiția nu a fost încălcată, independența procurorilor a fost respectată. Astăzi, ni se cere nici mai mult nici mai puțin decât avizul secției de procurori a CSM-ului să devină unul obligatoriu, adică să nu trecem peste un aviz negativ, ceea ce iarăși, la interval scurt de timp, putem observa abordări diferite.
Prin urmare, legiuitorul român are această libertate de a legifera. Să nu îmi spună cineva că o recomandare, indiferent a cui este ea, trece peste o decizie a Curții Constituționale. Semantica termenului arată că recomandarea nu este obligatorie. Ce este obligatoriu este faptul că sunt obligatorii standardele europene. Este obligatoriu procesul ireversibil de legiferare, iar eu nu aș vrea să răspund întrebărilor care sunt nepotrivite, și din cauza aceasta nici nu am ieșit aseară public, pentru că foarte mulți prind aceste momente mai încinse ca să exprime părerile lor mai puțin documentate. Să vă dau un exemplu. Spunea cineva, care are studii juridice evident, dar care nu avea acoperire în ceea ce spunea, că recomandările Comisiei de la Veneția trebuie respectate cu prioritate față de legea internă, făcând referire la articolul 148 din Constituție care spune că normele juridice din tratate, convenții la care România e parte, trebuie aplicate cu prioritate față de norma internă. Nu trebuie să fii mare jurist, nici nu trebuie să fii jurist să înțelegi faptul că de la Bruxelles vine o comisie din trei, cinci experți care stau de vorbă, evaluează și scriu ei acolo, fac raportul acela, formulează niște recomandări. Nu vă imaginați că trei, cinci specialiști vin în România fac niște recomandări, iar recomandarea lor devine mai puternică decât legea națională, recomandarea lor vine ca o normă dintr-un tratat, o convenție internațională. Recomandările lor stau la baza raportului final al comisie.
Toate recomandările au rolul lor. Noi ne uităm la fiecare recomandare în parte, îi dăm vocația juridică pe care recomandarea o are. Să nu vă imaginați că o recomandare poate să aibă putere juridică și îmi asum ceea ce spun, peste legea națională și peste o lege care este validată și explicată de Curtea Constituțională prin raportare, evident, la Constituția României.
Eu personal, nu ca ministru, ci ca jurist, am mari semne de întrebare cu privire la faptul că în MCV să ni se spună suspendați aplicarea legilor, să ni se spună să suspendăm procedură de revocare, să ni se spună opriți un proces de legiferare. Este cam mult și iese din tiparul acestui MCV.
Cu mine personal nu a vorbit nimeni despre posibilitatea contestării deși la un post public am auzit că s-a spus că ministrul Justiției a refuzat.
Mecanismul ăsta, MCV-ul, a fost instituit pe data de 13 decembrie 2006, la momentul în care în baza actului de aderare s-a instituit mecanismul și s-a adoptat decizia de instituire a mecanismului. Atunci, prin decizie, au fost stabilite obiectivele pe care Comisia le va monitoriza prin MCV și pe care România, treptat, progresiv, trebuie să le atingă. Este necesară o evaluaore riguroasă a conținutului deciziei de insitutire a MCV-ului și a obiectivelor pe care astăzi comisia le urmărește. Trebuie pus față în față decizia cu obiectivele de monitorizare prin MCV și obiectivele astea care au ajuns 20 de astăzi. Să vedem dacă obietivele de monitorizare rămân în limitele deciziei din 13 decembrie 2006" a declarat Tudorel Toader.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
