EXCLUSIV Cum s-a văzut Revoluția/Lovitura de stat din vacanță
O adiere de vânt pe strada mea este o știre mai importantă decât un uragan în Filipine, spune manualul de jurnalism. Protestul din 10 august a părut pentru unii dintre noi începutul, pentru ceilalți sfârșitul lumii. Pentru restul lumii, mitingul încheiat cu violențe din Piața Victoriei nu a meritat nici măcar o știre la televizor.
Aflat într-un hotel bulgăresc cu 126 de programe pe cablu, dar fără niciun post tv românesc, am scanat degeaba, pe 10 august, pe 11 și pe 12 încercând să văd o imagine de la protest. Come se dice la voi niente, vorba lui Răducioiu? Nimic, nada, zero. Este drept că pentru austrieci, singurii interesați, nu existau în acel hotel decât programe ale televiziunilor germane.
Dar, pe de altă parte, să recunoaștem că nici nu a fost ceva de breaking news. Mitinguri cu sute de mii de persoane au loc într-o capitală europeană sau alta măcar odată pe săptămână. Jandarmi atacați cu pietre, protestatari împrăștiați cu gaze lacrimogene găsim berechet și în țările din care România a importat spray-urile cu piper.
Nici măcar românii aflați în număr mare pe plajă, la restaurante sau prin cafenele nu păreau devastați de ceea ce se întâmplă în țară. Dimpotrivă, oamenii se bucurau de vacanță. De la depărtare, fără emoția pe care a reușit să o stârnească fiecare tabără în rândul simpatizanților săi, lucrurile se pot vedea în schema logică a conflictului politic nesfârșit din România, chiar dacă acum a fost purtat cu alte arme, pe stradă și în media.
Este greu de crezut că Opoziția a urmărit o lovitură de forță, că exista planul ca masele de protestatari să ia cu asalt Palatul, iar președintele Iohannis să o demită pe Dăncilă, cum a făcut Iliescu cu Roman, pentru a-l pune premier pe ”tehnocratul” Cioloș. Bun, și atunci ce au urmărit organizatorii mitingului neasumat și neorganizat? Să țină sub presiune Puterea, să delegitimeze PSD, ca de obicei. Și, în plus, să consolideze imaginea unei fracturi majore între PSD și electoratul din Diaspora. Căci, indiferent cine l-a organizat și cine a participat, mitingul era promovat ca un miting al Diasporei. Din acest punct de vedere, operațiunea a fost un succes. Așa cum de PDL s-a lipit eticheta jandarmilor care urcă în dubă site-ul de cultură, de PSD se va lipi eticheta jandarmilor care au gazat Diaspora și au ciomăgit turiștii aflați în zonă.
De cealaltă parte, PSD și-a consolidat electoratul propriu, cel cu care a câștigat spectaculos alegerile. Și argumentele pe care le poate invoca PSD sunt unele tari: nu poți pretinde că lupți pentru lege, atunci când o încalci (refuzând autorizarea și asumarea protestelor); nu a existat o listă de revendicări și o structură cu care să se poarte discuții; solicitările protestatarilor vizează anihilarea PSD, deci a votului din 2016 și implicit a procesului democratic; înjurături care jigneau milioane de oameni au fost preluate ca slogan de lideri ai Opoziției, justificate ideologic de lideri de opinie anti-PSD, girate de președinte; au existat îndemnuri la violență, tip Mălin Bot, urmate de violențe la miting.
Nu în ultimul rând, delirul propagandistic din media anti-PSD poate genera o reacție contrară. Să spui că gazele iritante modifică ADN-ul duce mesajul în derizoriu. Doamnele adultere au, de acum, o scuză după testul ADN: au fost la miting.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
