Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail redactia@dcnews.ro și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Ce va conta: moștenirea sau scandalul?

val-valcu
val-valcu

Întâmplarea face ca în această săptămână importantă în lumea religiei să fi murit un om important în lumea științei. Ca aproape toți oamenii care au însemnat ceva, și acest inovator a avut parte de un scandal, care poate că i-a grăbit sfârșitul. 

Dincolo de controverse, rămâne moștenirea sa, lăsată umanității. Numele acestui medic și farmacist este citit de milioane de oameni, pe cutiile luate din farmacie: este numele celei mai mari companii independente implicată în descoperirea și dezvoltarea de medicamente.

În anii 90, circula o glumă în industria farma: în câteva decenii, vor mai rămâne pe piață doar două firme-gigant, una în Europa, alta în America. Cu motivul nu era de glumit: cercetarea consumă miliarde de euro, pentru că e tot mai greu să găsești produse eficiente și sigure, dar și pentru că trebuie acoperit riscul unor eșecuri. De aceea, doar marile firme mai pot pune pe piață medicamente de succes, care să asigure finanțarea unor noi descoperiri. Uneori, cercetarea nu dă rezultate imediate, dar acționarii nu pot aștepta. Așa că peștii cei mari se repde să-i înghită pe cei mici, concentrarea fiind,  în industria farmaceutică, mai accelerată decât în alte domenii.

Riscul pentru pacienți este imens. Marile ”balene” se mișcă tot mai greu și nu pot manevra în zonele înguste ale patologiilor de nișă. Pentru a avea rezultate rapide și afaceri profitabile, se vor axa doar pe medicamente adresate unui public larg. Cazurile grave, dar puțin numeroase, rămân fără tratament. Dacă rezultatele se lasă așteptate, renunță fără remușcări. De exemplu, doi giganți ai industriei au anunțat recent că opresc cercetarea anti-Alzheimer, concentrându-se pe produse de slăbit sau de comfort.

Pe de altă parte, micii peștișori, rapizi și adaptabili, nu mai au forța de a face descoperiri semnificative, înainte de a fi înghițiți de uriași, cu tot cu patentele unor noi tehnologii.

Jacques Servier a găsit o cale de mijloc: a pornit de la o mică făbricuță care producea sirop medicinal, în 1954, și a ajuns, în 2014, să fie al doilea producător din Franța, după uriașul Sanofi, cu 91% din producție vândută pe piețele străine.

Sunt mai multe explicații pentru acest succes. Compania nu a făcut nici credite, nici nu a fost listată la bursă. Ca urmare, profiturile nu se duc nici pe dobânzi, nici în buzunarele acționarilor, ci se întorc în cercetare. Anul trecut, un sfert din cifra de afaceri, de 4,3 miliarde euro, a fost investit în programe pentru descoperirea unor noi molecule terapeutice. Proporția este dublă față de companiile listate la bursă. Parteneriatele cu alte laboratoare independente și câteva universități de prestigiu sunt o soluție pentru a rezista în fața unor competitori care au cifre de afaceri  de câteva ori mai mari. Acestea nu au, însă, niciun produs gata de lansare, în vreme ce independentul Servier se pregătește să lanseze între 10 medicamente noi, în următorul deceniu. 

 Fără să resimtă presiunea investitorilor, compania Servier își permite, de pildă, să respecte specificul național, în arhitectura fabricilor sau centrelor de cercetare construite în alte țări, și să nu-și exploateze ”corporatist”  angajații. Nu întâmplător, durata medie a unui job în acestă companie independentă este de 14 ani, de neimaginat în marile concerne multinaționale.  

Pentru a apăra acest model, Servier și-a transformat firma în fundație, astfel încât să nu poată fi înghițită de marii rechini ai bursei. Pragmatic în afaceri, dinamicul farmacist care în 60 de ani a construit un mic imperiu industrial și-a urmat până la capăt visul de a contribui la descoperea unor noi terapii.

Scandalul declanșat de reevaluarea medicamentului Mediator, în care a fost implicat spre sfârșitul vieții, nu este ceva neobișnuit în industria farma. Pe măsură ce medicamentele sunt tot mai puternice, se accentuează și efectele adverse. Cu cât se adresează unor cazuri mai grave, cu atât crește riscul asocierii cu alte patologii și al unei evoluții nedorite. Iar avocații sunt necruțători. Până la urmă, totul se plătește. Iar companiile farmaceutice sunt nevoite să acopere și riscul acestor daune, pentru că milioane de oameni așteaptă să fie vindecați de noi terapii, iar lanțul cercetare-producție-profit-cercetare nu trebuie rupt.

Marile firme listate la bursă au suferit căderi dramatice ale acțiunilor, după retragerea unor medicamente. Și-au pierdut capitalul,  pe lângă pierderile pricinuite de despăgubiri. Astfel, s-a redus finanțarea cercetării cu miliarde de euro. Modelul de bussines al lui Jacques Servier evită și acest risc pentru cei 3000 de medici, geneticieni și biochimiști angajați în proiectele de cercetare ale grupului, la nivel mondial.

 

 

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


nxt.24
YesMy