CCR, decizie pe tema moțiunii de cenzură în 28 septembrie
Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 28 septembrie sesizarea privind existenţa unui conflict juridic dintre Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură a USR PLUS şi AUR, au precizat, joi, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.
Părţile implicate au avut termen până miercuri pentru a transmite Curţi Constituţionale punctele de vedere.
Prim-ministrul a depus la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern în care se invocă o conduită "neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă", întrucât moţiunea de cenzură a fost iniţiată, depusă şi comunicată cu "încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie".
"În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituţie, întrucât Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a transmis Guvernului României o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi care a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional. Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului", se explică în sesizare.
Potrivit documentului, "Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură".
Aceste aspecte sunt de natură să creeze o situaţie juridică conflictuală generată de modul neconstituţional în care Parlamentul a înţeles să declanşeze controlul parlamentar prin moţiune de cenzură, cu consecinţe "grave" asupra bunei desfăşurări a activităţii Guvernului în planul politicii interne şi externe a ţării, respectiv a bunei funcţionări a administraţiei publice, susţine Executivul.
"Într-un stat de drept în care principiul separaţiei puterilor în stat este respectat, controlul parlamentar prin moţiune de cenzură angajează un raport juridic între Parlament (puterea legislativă) şi Guvern (puterea executivă), control care trebuie însă subsumat principiului conformităţii derulării procedurilor parlamentare cu Legea fundamentală. În ceea ce priveşte situaţia litigioasă supusă judecăţii Curţii Constituţionale, aceasta are un caracter juridic, întrucât vizează aspectele procedurale de rang constituţional privind iniţierea, depunerea şi comunicarea moţiunii de cenzură. Astfel, în opinia noastră, în derularea procedurilor prevăzute de articolul 113 din Constituţie, Parlamentul a adoptat o conduită neconstituţională, care nesocoteşte condiţiile de validitate necesar a fi întrunite pentru iniţierea, depunerea şi comunicarea unei moţiuni de cenzură, ceea ce are ca efect afectarea, vicierea etapelor ulterioare: a prezentării, dezbaterii şi, eventual, adoptării respectivei moţiuni de cenzură", se mai explică în sesizarea către CCR.
De asemenea, se adaugă în document, situaţia juridică litigioasă are natură constituţională având în vedere că moţiunea de cenzură ţine de domeniul dreptului constituţional şi reprezintă un instrument constituţional de realizare a controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului, iar sesizarea vizează "interpretarea articolului 113 alineat (2) din Constituţie prin raportare la actele şi faptele realizate de Parlamentul României, care, dacă se constată a fi contrare normelor constituţionale, au generat şi un blocaj constituţional din perspectiva deplinei şi bunei desfăşurări a activităţii Guvernului".
"Totodată, prin raportare la rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în considerarea atribuţiei sale constituţionale de a soluţiona conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile statului, exclusiv cu privire la procedura controlului parlamentar prin moţiune de cenzură, învederăm instanţei de contencios constituţional că singura soluţie constituţională pentru înlăturarea consecinţelor juridice ale unei moţiuni de cenzură iniţiate, depuse şi comunicate cu încălcarea Constituţiei este admiterea prezentei cereri", a transmis Guvernul.
Judecătorii constituționali au stabilit ca părțile să își exprime punctul de vedere referitor la cererea de soluționare a conflictului dintre Parlament și Guvern până pe 29 septembrie. Termenul pentru ședința de judecată se stabileste ulterior.
Ce cere Anca Dragu la CCR
"Trimit către CCR un al doilea document. Este o cerere de soluţionare a unui conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament. Solicit instanţei de contencios constituţional să constate acest conflict între Guvern şi Parlament, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la obligativitatea obţinerii acordului Parlamentului în cazul remanierii guvernamentale, obţinută după schimbarea compoziţiei politice a Guvernului. Cer obligarea primului ministru la a formula propuneri de miniştri şi a le înainta Parlamentului, în vederea pronunţării asupra noii compoziţii politice a Guvernului.
Pe data de 2 septembrie am asistat la demiterea ministrului Stelian Ion, iar pe 7 şi 8 septembrie şi-au dat demisiile celorlalţi miniştri USR-PLUS şi a vicepremierului Dan Barna. Pe 8 septembrie, e o scrisoare a lui Dacian Cioloş şi Dan Barna către premier în care se atrage atenţia asupra schimbării compoziţiei politice la Guvern. Avem prevederile constituţionale, dar şi cele din Codul Administrativ, care cer ca în termen de cinci zile de la vacantarea funcţiilor să se transmită noile propuneri. Prin faptul că premierul nu transmite propunerile, împiedică Parlamentul să îşi dea acordul asupra noi structuri politice a Guvernului. Cum spuneam, pe data de 12 septembrie ar fi trebuit ca premierul să facă aceste propuneri către Parlament", a declarat preşedintele Senatului miercuri.
Cîţu spune că Dragu vrea să scoată USR de la guvernare
"Doamna președinte al Senatului vrea să scoată USR de la guvernare, pentru că asta cere de fapt. Constituția este foarte clară și înțeleg că doamna spune că trebuie să vin cu numiri de noi miniștri. Dacă se schimbă configurația Guvernului, nu poate să fie de la USR PLUS, deci doamna spune să scot USR de la guvernare. Este un demers ilar, cel puțin, dar succes.", a răspuns Florin Cîțu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
