În documentul adresat președintelui CCR, Marian Enache, Nicușor Dan a explicat motivele pentru care consideră că legea adoptată încalcă mai multe norme fundamentale.
„Prin modalitatea de adoptare și prin conținutul său normativ, considerăm că Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 (…) a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, respectiv art. 1 alin. (3) și (5), art. 20, art. 30, art. 31, art. 33 din Constituție”, se arată în sesizarea transmisă de Administrația Prezidențială.
Șeful statului a argumentat că România trebuie să acționeze ferm pentru prevenirea și combaterea urii, xenofobiei și discriminării, dar a atras atenția că astfel de măsuri trebuie luate cu respectarea strictă a Constituției. În opinia sa, altfel există riscul de a amplifica tensiunile sociale și neîncrederea în instituții, într-un context deja „puternic polarizat”. „Orice acțiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanțiile pentru a nu putea fi citită ca o acțiune a unei opțiuni politice a societății, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”, a subliniat președintele.
În sesizare, sunt aduse critici serioase privind lipsa de claritate și previzibilitate a legii, aspecte ce țin de cerințele constituționale prevăzute la art. 1 alin. (5) din Constituție și de securitatea raporturilor juridice garantată prin art. 1 alin. (3). Președintele a invocat inclusiv jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Un exemplu vizează extinderea interdicției la organizațiile cu caracter legionar, pe lângă cele fasciste, rasiste sau xenofobe, deja prevăzute. „Spre deosebire de celelalte organizații interzise (rasiste și xenofobe), care pot fi definite prin raportare la anumite criterii relativ obiective, respectiv discriminarea unor persoane sau unor grupuri de persoane în funcție de rasă sau naționalitate, noțiunea de legionar nu este definită nicăieri în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002”, se precizează în document.
Totodată, președintele atrage atenția că legea introduce sancțiuni penale severe (închisoare de la 3 la 10 ani pentru constituirea sau sprijinirea unor organizații cu caracter legionar) fără să clarifice precis ce înseamnă acest „caracter legionar”. În opinia sa, lipsa unei definiții clare deschide calea arbitrariului în activitatea parchetelor și instanțelor, putând conduce la practici neunitare și instabilitate juridică.
„Prin urmare, prevederile art. I pct. 5 și 6 din Lege nesocotesc dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta lor referitoare la standardele de calitate a legii (claritate, precizie, previzibilitate), Curtea Constituțională reținând în jurisprudența ei că obligația cetățenilor de respectare a legilor este posibilă numai în condițiile în care actul normativ îndeplinește aceste standarde de constituționalitate de calitate”, se mai arată în sesizare.
Președintele critică și modul ambiguu în care sunt reglementate noțiunile de „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. Definiția lor, spune șeful statului, este una circulară, care nu lămurește semnificația acestor calificative, ceea ce poate crea dificultăți serioase în aplicarea legii.
„Dacă la art. 2 lit. b) din Ordonanță este clar ca intenția legiuitorului a fost de a sancționa materiale cu conținut integral fascist, legionar, rasist sau xenofob (nu ne referim aici la ambiguitatea de la punctele b) și c) anterioare), la art. 2 lit. b^1) introdus prin Lege nu este clară concentrația de astfel de conținut pe care legiuitorul dorește să îl sancționeze. De exemplu, publicistica lui Mihai Eminescu conține idei și concepții xenofobe, inclusiv antisemite. Chiar și poezia lui Mihai Eminescu conține idei și concepții xenofobe, de exemplu Scrisoarea a III-a”, se mai arată în sesizare.
Șeful statului citează din Scrisoarea a III-a următoarele versuri: „Și apoi în sfatul țării se adun să se admire/ Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subțire;/ Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,/ Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!/ Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi/ Să ajung-a fi stăpînă și pe țară și pe noi!/ Tot ce-n țările vecine e smintit și stîrpitură,/ Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,/ Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții,/ Toți se scurseră aicea și formează patrioții,/ Încît fonfii și flecarii, găgăuții și gușații,/ Bîlbîiți cu gura strîmbă sunt stăpînii astei nații!”.
În sprijinul acestor argumente, președintele României a prezentat exemple din legislația altor state europene precum Franța, Italia și Germania, unde sunt reglementate mult mai clar interdicțiile și unde sunt definite precis simbolurile și organizațiile vizate.
„Absența unei definiții legale exprese a noțiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (…), ceea ce poate să genereze practică neunitară și instabilitate juridică la nivelul societății”, mai avertizează șeful statului, potrivit comunicatului de presă transmis.