Premierul Ilie Bolojan face anunțul momentului, de la Palatul Victoria, pentru magistrați, despre valoarea pensiei și vârsta de pensionare.
”Avem reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze pe care nu le-am îndeplinit, în momentul de față, din ultima cerere pe care am depus-o”, a început premierul conferința de presă de astăzi, 29 iulie. ”Peste 230 de milioane de euro sunt reținute până la rezolvarea soluției de către România. Avem termen luna noiembrie să îndeplinim jaloanele. Altfel, vom pierde banii” anunță Ilie Bolojan.
”Urgența este rezolvarea unei probleme foarte importante: echitatea socială. Pensiile (magistraților n.r.) sunt mult mai mari decât orice alte pensii pe contributivitate din sectoarele public și privat din România, este o nedreptate socială din cauza diferenței foarte mari. Rezolvarea acestei probleme, dar și a sistemului de salarizare din justiție ține de eficiența acestui sistem și de îmbunătățirea calității actului de justiție din România. Se presupune - și cred că este corect- ca atunci când un om este la maturitatea vârstei profesionale, ceea ce, cu siguranță, înseamnă peste 45 - 50 de ani, după ce a acumulat o experiență în profesie, să poată pune această experiență în serviciul public și, cu siguranță, când vom avea un corp de magistrați care va rămâne în activitate până la vârsta standard de pensionare, dacă clarificăm cadrul legal și dacă îmbunătățim și calitatea legislației, cu siguranță, vom avea o calitate a serviciul de justiție din România mult îmbunătățită. Unul din fundamentele statului este sistemul de justiție și este foarte important pentru România să fie funcțional, de încredere, eficient și independent.
Punctez doar trei probleme din zona de justiție:
- una din probleme majore este ieșirea la pensie, care este prea repede. Din cazurile din ultimii ani, suntem în situația în care două treimi din magistrații din România ies la pensie la 47 - 49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, a maturității profesionale în orice domeniu. Nu e doar o problemă de calitate, ci și una de sustenabilitate în anii următori. (...) Avem o criză a forței de muncă pe care, cel puțin, cei din sectorul privat o resimt foarte mult. Propunerea vine să crească vârsta de pensionare.
- a doua problemă este că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut ani, înainte de 2020 în care, practic, din cauza formulei prevăzute în lege, ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut - 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net, deci ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru total anormal. (...) Astăzi s-a introdus o frână și s-a adăugat ”dar nu mai mult decât ultimul venit”, ceea ce înseamnă că pensiile, în această zonă, a fost la nivelul ultimului salariu. Dacă facem un calcul în această zonă, constatăm că acestea se ridică la aproximativ 24.000 - 25.000 de lei, deci 5.000 de euro net. Nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.
- a treia problemă avută în sistem, care nu este rezolvată prin propunerea de astăzi (estimez că se poate face până la toamnă - a spus premierul n.r.), este că avem legi de salarizare interpretabile, neclare, forțate în interpretarea lor. (...)
Pentru primele două probleme, propunem creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 45 de ani, propunem o creștere a vechimii la 35 de ani. Există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în acest sistem, în România, să iasă la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. Pentru fiecare an în care optează să iasă mai repede la pensie, va pierde 2% din valoarea ei” a anunțat premierul.
Ilie Bolojan a precizat, că-n urma analizării situației sistemului de pensionare din alte țări, propunerea este ca pensia magistraților să fie de 70% din ultimul salariu net. Acesta afirmă că și-n această situație, pensionarea magistraților din România ar fi mai favorabilă decât a altor magistrați din Europa. Numește ”zonă de normalitate” ceea ce propune. ”Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute: deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net” anunță premierul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News